,,Ultimul viking” de Oana Gabriela Arion

Pentru prima dată am auzit de această carte datorită comunității Literatura pe tocuri din care fac parte de 4 luni. Colega mea dragă, Oliviana, m-a făcut curios cu recenzia sa, iar mai apoi am aflat că această carte, găsită până la momentul respectiv în format Ebook, va fi publicată la Editura Lider. Am fost uimit să văd cât de mulți fani are ,,Ultimul viking” pe care acum, după ce am citit-o și eu, știu că-i merită pe deplin. Între timp am făcut cunoștință și cu Oana Gabriela Arion, o doamnă foarte de treabă, amuzantă, de gașcă, cu care m-am și împrietenit. Cartea a fost lansată la Târgul Gaudeamus din noiembrie 2015 și, din fericire, n-am ratat acest eveniment.

,,Ultimul viking” este primul volum al seriei ,,Nemuritor” pe care, după cum se precizează și pe copertă, nu-l poți lăsa din mână până la ultima pagină. Protagonista cărții este Victoria Grey, de profesie medic veterinar. Ea renunță la această carieră, cumpărând de la bunicul său cafeneaua Coquette din Wind’s Cross, SUA. Localul este reamenajat și se face tot posibilul ca deschiderea să iasă ca la carte.

Cu o seară înainte de mult așteptatul eveniment, Victoria găsește lângă cafenea un om rănit care-și dă ultima suflare în brațele ei, nu înainte de a-i lăsa în grijă o monedă. După ceva timp, în urma unui atac, află de la vampirul Arrio că ființele supranaturale există cu adevărat. Moneda face parte din tezaurul unui viking, al ultimului viking și-i schimbă radical viața Victoriei. Tânăra trece prin mai multe peripeții, cunoaște și alte creaturi fantastice, ajunge să se îndrăgostească de Arrio. Astfel se maturizează, se conformează noii sale vieți, însă nu doresc să vă dau mai multe detalii.  De ce? E mai palpitant să nu știi dinainte ce urmează să se întâmple și vei fi uimit de ce întorsătură neașteptată vor lua evenimentele.

Cartea de debut a Oanei Arion e fascinantă, e încântătoare, e… e superbă! Eu aștept cu nerăbdare apariția celui de-al doilea volum ce sper să fie lansat la Bookfest 🙂 Sunt sigur că seria va deveni din ce în ce mai cunoscută, va fi publicată și peste hotare, va fi un bestseller internațional! Coperta e magnifică și, dragă Oana, îți mulțumesc pentru autograf! Din cartea ta putem învăța că niciodată nu trebuie să spunem niciodată, că e necesar să avem încredere, speranță și cu puțin curaj, ambiție, negreșit vom izbuti!

Cu siguranță nu veți regreta alegerea de  a citi această poveste. Și ca să fiu mai convingător voi reda câteva citate:

  • ,,Obosită am strâns moneda în palmă, murmurând în sinea mea: <<Oricum, chestia asta îmi aparține, deocamdată, până când îmi voi da seama ce trebuie să fac>>. Și atunci s-a petrecut un lucru ciudat: am simțit o căldură stranie învăluindu-mi mână urcând în sus pe braț, iar metalul a devenit fierbinte. <<Ce mama dracului!>>, am țipat și i-am dat drumul pe covor, apoi m-am repezit după ea, dar moneda părea normală, lucind stins în lumina veiozei . Cred că oficial o iau razna, m-am gratulat eu și cu grijă am înfășurat moneda înapoi în batista pătată de sânge și am vârât-o sub saltea.” (pag. 34)
  • ,,Ne-am mai certa noi, oamenii, dacă am ști că lucrurile acestea sunt total neimportante și că avem în față o eternitate, plină de promisiuni? Dacă aș fi nemuritoare? Să rămân așa cum sunt acum, să am mereu douăzeci și nouă de ani, părul să nu îmi albească și să nu mă îngraș niciodată. Să nu îmbătrânesc. Dar asta ar însemna că toți ceilalți ar îmbătrâni în jurul meu, ar muri rând pe rând, mama, tata, Dodo, în timp ce eu nu m-aș schimba deloc. Și la un moment dat aș rămâne singură pe lume, o lume străină, care probabil ar progresa în jurul meu. M-am întrebat oare cum suportă Arrio asta. Totul părea atât de trist dacă stăteai să te gândești!” (pag.70)
  • ,,Mâna mi-a tremurat câteva clipe deasupra cufărului deschis. Prin minte mi-au trecut imagini ciudate: o casă de bârne, înaltă, cu un soi de coarne de animal agățate deasupra ușilor impunătoare, Arrio zâmbindu-mi, un bărbat înfigând o sabie în  pieptul unui alt om culcat la picioarele sale, colți sclipind, Dodo răzând veselă, legată la cap cu un fular vechi, gura lui Liam rostind <<te iubesc >>. Am țipat și am dat drumul monedei. În acea clipă, un urlet neomenesc izbucni parcă din pereții peșterii și reverberă prin galeriile goale. Argintul fusese învins și o știa. Capacul zvâcni înapoi cu un zgomot puternic și chingile începură să se strângă la loc. Imaginea unui val de sânge care mă inunda, mă sufoca, era una cu mine mă făcu să cad în genunchi, incapabilă să respir. Sânge. Cald și viu. Al meu? Nu știam. Și apoi am căzut în gol, într-un abis fără fund și fără amintiri.” (pag.161-162)

Cartea poate fi achiziționată de pe site-ul editurii Lider, de pe Libris 🙂 Mai multe despre Oana și activitatea ei literară puteți găsi aici.

LECTURĂ PLĂCUTĂ 🙂

5 gânduri despre „,,Ultimul viking” de Oana Gabriela Arion

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s