,,Suferință” de Hande Altayli

Tânăra scriitoare Hande Altaylı s-a născut în 1971 în Edremit, Turcia. După ce a absolvit Liceul Galatasaray, s-a înscris la Universitatea Boğazici, unde a studiat relații internaționale și științe politice. A fost pentru o vreme copyrighter la câteva agenții de publicitate. În 2006, și-a publicat primul roman, Așka Șeitan Karișir (Dragostea e capcana diavolului, Editura Univers, 2009), care a devenit foarte repede un succes comercial, depășind 250 000 de exemplare vândute în Turcia.

Citisem cu ceva timp în urmă ,,Cuvântul pierdut” de Oya Baydar, o carte profundă, un roman de referință pentru mine. Iubitor al literaturii turce am vrut să încerc și alte titluri și noroc de Univers, garanție a literaturii de calitate. Așa am descoperit ,,Suferința” pentru care îi mulțumesc editurii, fără de care poate n-aș fi citit-o acum! A fost o carte pe măsura așteptărilor mele! Le mulțumesc totodată pentru colaborarea ce va fi, sper eu, de bun augur!

Protagonista este Aslı, o tânără turcoaică în vârstă de 35 de ani. Romanul debutează cu înmormântarea lui Cenk, vechi prieten din copilărie și prima ei dragoste. Își învinge temerile și participă și ea, mai mult ca să fie văzută acolo. Acest eveniment o marchează, în continuare nu-i vine să creadă că Cenk a murit. Se regăsește cu alți prieteni vechi, printre care egoistul și indiferentul Devrim, superstițioasa Sevil și Burcu, femeie preocupată de casă și de copii. În ciuda trecerii timpului, ei au rămas prieteni, legați de neprețuite amintiri. Un alt factor decisiv l-a reprezentat faptul că Aslı a rămas neschimbată, a rămas aceeași tânără de odinioară…

,,Într-o bună zi murim, iar cei care ne-au iubit mor și ei, și cu toții ajungem în mulțimea celor uitați. Câteva bucăți de oase uscate, o mână de țărână… Noii stăpâni ai lumii continuă să trăiască în timp ce noi și ai noștri devenim vise. Dar va veni și sfârșitul noilor stăpâni ai lumii, iar acesta e un gând liniștitor pentru noi. Viața are o latură prostească: pentru a ajunge un lider în lume trebuie să muncești pe rupte, să furi, să câștigi, să pierzi, să înșeli, să asuprești și să fii asuprit, să cauți răzbunarea, să faci compromisuri; iar la sfârșit, dacă ești norocos, o să mori de un atac de cord, dacă nu cumva o să mori ca vai de lume…”

Aslı se întoarce la ea acasă, ascultă muzică în speranța că se va elibera de tot. În ciuda stării în care se află își face griji pentru o vecină în vârstă care nu și-a luat sacoșa cu pâine atârnată de clanța ușii de la intrare. Îi comunică asta administratorului, este adus un lăcătuș și împreună intră în apartament gândindu-se la ce era mai rău. Doamna Münevver se încuiase în dormitor și nu mai putuse să iasă de acolo. Din fericire, era bine. Aslı o duce la ea acasă pentru a-i da ceva de mâncare, să-și recapete forțele. Mai târziu îl cunoaște pe Izzet, nepotul bătrânei, personaj pe care-l vom mai întâlni în această poveste.

,, – Dar de ce v-ați încuiat ușa, în primul rând?

   – Singurătatea, a zis ea, uimind-o pe Aslı, apoi dădu drumul la robinet ca să se spele pe mâini. Dumneata n-ai de unde să știi, ești încă tânără, desigur. Când eram de vârsta dumitale, nu m-aș fi încuiat, dar pe vremea aceea nu eram singură.

    Aslı simți cum se înroșește la față. Ce stupid din partea ei să nu fi înțeles asta. Avea în față o femeie fragilă, bătrână, măruntă, care locuia singură… sigur că era speriată. Oare ea nu tremura câteodată de frică, atunci când Ali era plecat? Mă întreb dacă lui Cenk îi e frică, acum când zace singur în mijlocul unui cimitir în care nu a mai fost niciodată…”

Tânăra vorbește la telefon cu soțul său Ali ce urmează să se întoarcă a doua zi din Italia. Acesta nu închide cum trebuie telefonul și ea îl aude cum o înșeală cu o altă femeie. Devrim și Burcu vin la ea, aflând că ceva este neînregulă. Tot grupul de prieteni auziseră că Ali ar avea pe altcineva, căci fusese văzut cu una din subalternele lui. Însă nimeni nu i-a zis nimic. Rămasă doar cu Devrim bea aproape tot vinul scump păstrat de Ali pentru ,,musafiri speciali”. Aslı nu știe ce va face. Un singur lucru e cert: între ea și soțul său nimic nu va mai fi la fel.

,,Își dădu seama pentru prima oară că mintea ei avea pereți; gândurile se izbeau de ei și se prăbușeau la pământ, nefiind în stare să găsească o cale de scăpare. În viața ei nu existase nici  o zi în care să simtă că mintea îi juca feste. Nu era genul de persoană care să exagereze lucrurile și se pricepea să rezolve problemele cu stăpânire de sine. De fapt, Devrim făcea mereu glume pe seama aptitudinilor ei de a se descurca în situații de criză și spunea că, dacă ar izbucni un război mondial, ea ar fi persoana cea mai potrivită să se ocupe de asta. Aslı fusese dintotdeauna mentorul cel mai de încredere pentru cei din jurul său. Dacă cineva avea o problemă, alergau la ea într-un suflet. Brusc, se simți cea mai singură persoană din galaxie. Nu exista nici un suflet de om în care să poată avea încredere cu gândurile ei în dezordine, nimeni care să deschidă o fereastră în pereții minții ei ca să lase o rază de lumină să pătrundă acolo.”

Surprizele nu contenesc. A doua zi se trezește la ușă cu sora sa Zeyno, întoarsă brusc de la Bruxelles. Aslı nu află prea multe, căci Zeyno este o persoană extrem de introvertită, însă este îngrijorată. Ali ajunge acasă și este uimit când află că soția sa l-a auzit, că a aflat tot. El se chinuie s-o împace, însă divorțul este iminent. Situațiile nefericite nu iau sfârșit, dar, cu ajutorul prietenilor, Aslı trebuie să treacă mai departe, însă sprijinul cel mai important vine din partea cui nu se aștepta…

Vă invit să descoperiți cum se finalizează această poveste. De asemenea, veți afla răspunsul la următoarea întrebare: Cum mai este posibilă viața după pierderi, după eșecuri? Povestea frumos țesută de scriitoarea Hande Altaylı vă va ține cu sufletul la gură, vă va impresiona, vă va emoționa, dar vă va dezvălui și câteva din enigmele vieții. Ce e suferința? Tristețe, melancolie, lacrimi, durere, furtună. Omului i-a fost ursit să sufere, însă, cum bine știți, după furtună vine și vremea bună, iar norii dispar în favoarea curcubeului și a plăpândelor raze de soare…

   Fragmente:

  • ,,Nu se putu stăpâni să nu o compare pe mama ei cu Banu. Știa că era o comparație nedreaptă. A compara o femeie de patruzeci de ani cu una de șaizeci și cinci era ceva strigător la cer, și fără îndoială că toți cei aflați în curte făceau exact același lucru. Mama ei îmbătrânise destul de mult în ultimii ani, iar după ce Arif o părăsise, înfățișarea ei se deteriorase vizibil. Pielea i se încrețise ca o rufă spălată, iar ochii ei își pierduseră scânteierea de altădată. Oare și ochii se decolorează atunci când oamenii îmbătrânesc?”
  • ,, – Frica de moarte îți poate șterge toate celelalte temeri. În cele din urmă, ajungi în punctul în care îți pasă mai puțin de celelalte lucruri de pe lumea asta.

              – Te temi de moarte?

             – Sigur că da. Dacă aș fi credincioasă, poate că nu mi-ar mai fi atât de frică, dar din    nefericire nu sunt așa. Sfatul meu este: dacă ești capabilă să crezi, atunci trebuie să crezi.Nu  e nimic rău în asta. Pare-se că gândul că vei merge în rai diminuează frica.”

  • ,,Trecutul era trecut, iar viitorul încă nu-și făcuse apariția, dar lumea o luă de la capăt. Își împachetase vechile stafii și vechea suferință și le mutase în altă parte. Dorința de a trăi o făcu să ridice privirea din pământ și o determină să privească spre soare, iar în lumina acestuia planeta noastră părea să fie un loc chiar plăcut. Cum inimile zdrobite de durere erau invizibile în lumina aceea, vedea trupuri sănătoase de oameni care se urcau în autobuze, în trenuri și în avioane, ascunzând rănile pe care le duceau cu ei, în timp ce se grăbeau să ajungă dintr-un loc în următorul…”

   LECTURĂ PLĂCUTĂ 🙂

Cartea poate fi achiziționată (la un preț foarte bun) de aici. Sigur nu veți regreta nicio clipă această lectură fascinantă!

Suferință

4 gânduri despre „,,Suferință” de Hande Altayli

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s