,,Fabuloasa poveste a lui Joshua Perle” de Timothée de Fombelle

De când am auzit de apariția acestei cărți, mi-am dorit s-o citesc și, din fericire, ocazia s-a ivit destul de curând. Am avut așteptări mari, dar pe care această carte a reușit să le întreacă cu brio. Mi-a plăcut extraordinar de mult, am savurat-o rând cu rând, pagină cu pagină, m-am simțit prins în mrejele poveștii nelipsite de magie. Am tot amânat redactarea acestei recenzii, fiindcă am simțit că nu sunt capabil să scriu ceva coerent, ceva capabil să reflecte în totalitate senzațiile pe care mi le-a oferit această istorioară. Nici acum nu consider că voi reuși asta, însă voi încerca.

Înainte de toate, ,,Fabuloasa poveste a lui Joshua Perle” este un roman ce îmbină fantasy-ul cu puțină ficțiune istorică, dar și cu un strop de romance, într-un mod cât se poate de plăcut. Un veritabil ,,conte de fées” ce te fascinează încă de la primele pagini, pe care odată început nu-l poți lăsa din mână. Fie că sunteți sau nu pasionați de acest gen literar, vă asigur că vă va plăcea. Niciodată nu e târziu pentru a vă diversifica paleta de preferințe 😀

Într-un regat dintr-o lume guvernată de forțe magice, locuită de oameni și de ființe de basm, trăiește un tânăr pe nume Iliån. El este prințul care nu va moșteni tronul tatălui său, fostul rege doborât de nebunie. Simpla sa existență este considerată un pericol, îi este dorită moartea. Dar un vrăjitor puternic și extrem de viclean îl trimite departe, în lumea noastră, pe când omenirea se confrunta cu cel de-Al Doilea Război Mondial. Așa ajunge să-l înlocuiască pe fiul pierdut al unor cofetari, devenind Joshua Perle.

,,Găsise, în sfârșit, spărtura, locul acela de trecere pe care-l căuta când străpungea spatele dulapurilor, ferestruica înspre tot ce lăsase în urmă. Vreme de aproape trei ani, nu reușise să găsească nicio punte între lumea aceasta în care se trezise și labirintul amintirilor sale. Între ele se căsca o prăpastie. Pe hotarul acela de netrecut începuse să-și clădească nebunia. Să aibă încredere sau nu în ce-i spunea memoria? Începea să creadă că în mintea lui nu erau decât niște iluzii, un mare  gol pe care-l umpluse cu vise și cu dragostea unei zâne…”

Face cunoștință pe propria piele cu războiul, se maturizează, însă se află într-o permanentă căutare a persoanei iubite și, totodată, a liniștii interioare. Nu o poate uita pe Oliå, zâna râului de care s-a îndrăgostit. Anii trec, el îmbătrânește, încearcă să se reîntoarcă acasă, dar tot efortul său este în zadar. Oliå îl urmează îndeaproape, îl veghează și suferă. Deși nu mai este o nimfă, întrucând a încălcat o regulă esențială, magia nu a părăsit-o definitiv. A rămas la fel de tânără, la fel de frumoasă ca la 15 ani.

,,În ajun, era zână.

Însă, din această cauză, în ajun n-ar fi avut cum să împărtășească destinul celui pe care-l iubea, să trăiască sau să moară alături de el. Așadar, se lepădase de toate vrăjile. Până și în poveștile străvechi, foarte rar se întâmpla așa ceva, ca zânele să renunțe la puterile lor.

Acum alerga de-a lungul apei, cu respirația întretăiată, prinsă la mijloc între plaja înclinată și vântul cald care bătea dinspre mare. Descoperea durerea trupească, picioarele rănite, răsuflarea tăiată, neputința corpului, condiția umana pe care și-o dorise într-atât. Deși suferea, nu avea niciun regret.

Voia să fie ca el, cu el.”

Trecerea timpului nu-i aduce decât mai multă nefericire. Nu poate sta față-n față cu el, trebuie să stea ascunsă de privirea lui. În peisaj își face apariția un alt personaj ce începe să pună cap la cap amintiri, descoperiri, întregind astfel puzzle-ul celor doi străini. O iubire risipită, nedreptățită. Și lacrimi curgând asemenea unui pârâu de munte…

,,Uneori, când scriam, vedeam rândurile ca pe un drum care șerpuia de la o pagină la alta și care avea să-i ducă pe Iliån și pe Oliå acasă. Pe măsură ce avansam, felinarul lor micuț se îndepărta în cerneala de culoarea nopții. Îmi aminteam că la ultimul cuvânt poate că n-aveau să mai fie acolo. Atunci mă opream pentru o clipă, chiar înainte să închei. Nu mai știam nici eu dacă era mai bine să zâmbesc sau să plâng imaginându-mi-i împreună pentru totdeauna și departe de mine.”

Vă invit să descoperiți această poveste, extrem de emoționantă și profundă. Ascultați vocea naratorului și gândurile personajelor. Permiteți-le să își facă culcuș în sufletele voastre. Permiteți ca Joshua Perle și Olia să dăinuiască împreună cu iubirea lor pe care, poate, o vor împărtăși cândva, lăsând-o să rodească…

Părerile criticilor:

  • “Încă o dată, Timothée de Fombele duce literatura young la cel mai înalt nivel, seduce cititorii de orice vârstă și îi farmecă.”  Télérama
  • “Poveștile împletite, ale căror fire se desfășoară încet, trimit cititorul într-o atmosferă enigmatică și onirică, fascinantă și neliniștitoare, pe care acesta o va părăsi la sfârșitul cărții cu regret, cu ochii umezi și inima întoarsă pe dos. ” ActuaLitté.com

   Îi mulțumesc nespus Editurii Art pentru șansa neprețuită de a citi această carte! Fabuloasa poveste a lui Joshua Perle poate fi procurată de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere.

  LECTURĂ PLĂCUTĂ 🙂

Fabuloasa poveste a lui Joshua Perle

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s