,,Sufleul” de Aslî E. Perker

Cine ar fi crezut că bucătăria e mai mult decât o simplă încăpere în care se gătește? Cine ar fi crezut că acest paradis al aromelor, al miresmelor și al culorilor poate reprezenta centrul pământului? Cine ar fi crezut că gătitul poate vindeca inimi rănite, suflete sfâșiate de speranțe deșarte, că poate reprezenta un izvor de fericire, un motiv pentru a trăi și a da tot ce-i mai bun din tine? 

 Aslî E. Perker își propune să dovedească veridicitatea acestor afirmații în ,,Sufleul”, un roman excepțional, pe care am avut neprețuita ocazie de a-l citi. Nu e pentru prima oară când aleg o carte doar pentru simplul fapt că autorul este de origine turcă. De asemenea, nu este prima oară când sunt surprins, în mod plăcut, de literatura turcă contemporană și de creațiile fermecătoare ale scriitorilor turci.

Aslî E. Perker s-a născut în Izmir. A absolvit Facultatea de Arte și Științe din cadrul Universității Dokuz Eylul, orientându-se apoi spre jurnalism. După ce s-a mutat la New York în 2001, lucrând o perioadă ca traducătoare și interpretă, a început să scrie ficțiune. Sufleul este cel de-al treilea roman al autoarei, foarte bine primit în Turcia și tradus în șase limbi.

Imagini pentru aslî e perker

,,Sufleul” este un roman realist, obiectiv, ce abordează condiția omului într-o societate a contrastelor, a valorilor și, deopotrivă, a non-valorilor specifice. Aduce laolaltă trei povești distincte, cu trei protagoniști diferiți. Asemănările se reduc la două aspecte: toți trei se confruntă cu niște probleme legate de viața de familie și toți se vindecă, își permit să meargă mai departe, mai mult sau puțin, datorită unei pasiuni comune.

Lilia (62 ani) locuiește într-o suburbie new-yorkeză, alături de soțul său Arnie. Copilăria și-a petrecut-o într-un sătuc din Filipine, dar a decis să emigreze și să înceapă o viață nouă în țara tuturor posibilităților. Din nefericire pentru ea, a ajuns la vârsta asta și încă nu a reușit să-și îndeplinească visul american, să-și trăiască tinerețea, să profite de dragostea pentru culori și pensule. Ea și Arnie au înfiat doi copii vietnamezi și și-au sacrificat viețile și, într-o oarecare măsură, bătrânețile liniștite pentru realizarea profesională a acestora. Măcar de-ar merita…

Viața sa ia o întorsătură neașteptată atunci când îl găsește pe Arnie leșinat în casă. Acesta a făcut un accident vascular cerebral și acum este pe jumătate paralizat. Lilia se vede nevoită să suporte pretențiile și lipsa de apreciere a soțului său, de care, își dă ea seama, nu a legat-o niciodată nimic, cu care nu are ce discuta. Copiii adoptați nu o respectă și o evită pe cât de mult posibil. Situația financiară a ei și a lui Arnie nu este deloc strălucită, din cauza tratamentelor, a fizioterapiei lui… Se poate și mai rău decât atât?

,,Desigur, nu toată lumea poate face vrăji. Doar oamenii născuți cu acest talent se pot folosi de el. Și lucrul pe care-l numim mâncare este cel mai important element în acest sens. Centrul pământului nu este un cristal uriaș; este bucătăria din fiecare casă.”

Imagini pentru cooking wallpaper

Marc este căsătorit cu Clara și trăiesc fericiți într-un apartament din Paris. Benzile desenate reprezintă pasiunea lui cea mai mare, pasiune din care a făcut o profesie, o sursă de venit. Nu are o viață socială adevărată, nu vorbește prea mult, însă o are pe Clara – soția pricepută la toate. Bucătăria este Sistemul ei Solar, rațiunea ei de a fi, în care își petrece o mare parte a timpului. Gătește, experimentează noi rețete, își îmbunătățește abilitățile culinare. Ea are grijă ca soțulului său să nu-i lipsească nimic. Pe deasupra, este extrem de prietenoasă, toată lumea – prieteni, vecini, vânzători – o adoră.

Într-o zi, Marc o găsește pe Clara decedată în mult iubita ei bucătărie. Universul său se prăbușește, rațiunea și sufletul i se scufundă într-un ocean de suferință. Nimic nu va mai fi la fel. Ce va face Marc de acum încolo?

,,Cu fiecare minut care trecea, înțelegea și mai bine cum la cuisine programează viața unui om. Cum îi împarte săptămâna în zile. Ea îl împinge de la spate, ca o bună și veche prietenă, să-și ia viața de la capăt. Ea nu-l lasă să-și plângă singur de milă. Bucătăria nu are timp să se oprească, să se gândească, să plângă. Oamenii se întorc mereu în brațele ei când vine vremea. Îi cer ajutorul, se odihnesc la pieptul ei și se spală pe față cu apa pe care le-o dă. Așa că ea trebuie să fie pregătită; trebuie să aștepte teafără și nevătămată și să le dea copiilor ei o bucată de pâine când sosesc. Bucătăria înseamnă sânul mamei, mâinile unei persoane dragi și centrul universului.” 

Imagini pentru cooking

Ferda, trecută de cincizeci de ani, trăiește la Istanbul, este căsătorită cu Sinan și are doi copii, ajunși deja la vârsta maturității. Existența sa nu a fost nicicând simplă. Rămasă orfană de tată la o vârstă fragedă, s-a văzut obligată să înfrunte dificultățile vieții de adult, să se maturizeze înainte de vreme. Mama sa, doamna Nesibe, a fost dintotdeauna o fire dificilă, nemulțumită, de o sensibilitate dusă la extrem, dar moartea soțului nu i-a oferit decât prilejul de ,, a suferi”, de a-și încununa viața cu vaiete și leșinuri neașteptate.

Doamna Nesibe își rupe piciorul și este operată la șold. Din acest moment, un coșmar nesfârșit începe pentru Ferda. O aduce pe mama sa la ea în apartament, o îngrijește 24/24, hrănind-o, schimbându-i scutecele, acceptându-i momentele de rătăcire, jignirile adresate fără pic de judecată. Aceasta nu vrea să se recupereze, să încerce să meargă din nou. Preferă să stea în pat și să se vaite. Prin urmare, Ferda trebuie să ducă această povară pe umeri, dar, încet-încet, simte cum totul se năruie, cum ea însăși se ofilește…

,,Ferda își promise să nu fie ca maică-sa când va îmbătrâni. Încerca să contrazică ideea că toate femeile se transformă în mamele lor mai devreme sau mai târziu. Că toate vor avea bolile pe care le-au avut mamele lor. Că vor avea aceeași mimică și același comportament. Dar ei nu i se va întâmpla la fel, ea nu avea să se transforme în doamna Nesibe. Avea să facă tot posibilul să taie firele acelei bombe care va ticăi în ea, înainte să detoneze.”

Cei trei protagoniști suferă, sunt încercați de destin, dar tot destinul le oferă o soluție: gătitul. Lilia și Ferda, două experte în acest domeniu, profită de timpul petrecut în bucătărie pentru a căpăta un strop de energie, un strop de speranță pentru a merge mai departe. Marc, în schimb, descoperă gătitul, învață secretele acestei arte cu care era înainte complet paralel. Învață, încearcă și viața sa începe să prindă culoare, să-și recapete puțin din sclipirea de altădată.

Ei găsesc, întâmplător, câte o carte cu rețete de sufleuri pe rafturile librăriilor. Le cumpără, fără să știe de ce, și încep să experimenteze acest fel de mâncare pretențios, deloc simplu. Sunt începători în privința sufleului, dar nu renunță ușor. Continuă să gătească, nutrind în sufletele lor dorința de a face sufleul perfect.

Imagini pentru souffle

Voi reuși ei oare să se depășească pe ei înșiși? Puterea oferită de bucătărie, de gătit va fi suficientă pentru ca ei să poată depăși toate provocările vieții? Viitorul lor va putea fi unul mai bun sau sufleul se va lăsa pentru ultima dată?  

Vă recomand să citiți ,,Sufleul” de Aslî E. Perker! Vă invit să vă plimbați prin New York, Paris, Istanbul – trei orașe reprezentative, să vă alăturați personajelor în încercarea lor de a pregăti complicatul sufleu. Lucrează cu pasiune, trăiește cu pasiune, pune pasiune în tot ceea ce faci… și nu înceta să crezi!

Părerile criticilor:

  • ,,Ceea ce face romanul lui Aslî E. Perker atât de deosebit este faptul că este capabilă să povestească cele mai mari tragedii fără să exagereze sau să spună cât de teribile sunt. Suferința și cele mai profunde slăbiciuni ale ființelor omenești pot fi relatate cu atâta grație. Citiți cartea asta.” Milliyet Newspaper
  • ,,O carte delicioasă în toate sensurile.” Daily Mail

Mulțumesc Editurii Univers pentru șansa de a citi această carte fermecătoare! 

,,Sufleul” de Aslî E. Perker poate fi procurat de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere. 

LECTURĂ PLĂCUTĂ!

14 comentarii

  1. Două lucruri am de spus. Primul – și ce e ăla sufleu, domnule? Ai aflat rețeta și acum mă faci să citesc cartea ca să aflu și eu. Iar cel de-al doilea lucru – ultima poză e cu o „lava cake”. Nu știu dacă e considerată sufleu, fiind o prăjitură, dar sigur mi-ai făcut poftă și de citit și de mâncat! Felicitări pentru recenzie!

  2. O calatorie interesanta plina cu delicii. Ar fi inedit sa pot calatori, dar cand ma gandesc la acel sufleu din imagine, ma apuca o pofta nebuna. 🙂 Foarte reusita coperta. Voi cauta cartea macar sa o rasfoiesc, cine stie ce iese.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s