Laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2015, Svetlana Aleksievici, vine în România

Cititorii Svetlanei Aleksievici sunt invitați să participe la evenimentele organizate cu ocazia venirii acesteia în România. La Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași, sâmbătă 7 octombrie, de la ora 20.00, autoarea va fi prezentă pe scena Teatrului Național “VasileAlecsandri”, Sala Mare, pentru un dialog despre opera sa cu Ioan Bogdan Lefter.

Ion Bogdan Lefter: “Cărţile Svetlanei Alexievici îi aduc în prim-plan pe martorii mărunţi ai istoriei, ai ororilor istoriei: copiii confruntaţi cu violenţa războiului și cu moartea înainte de a înţelege viaţa, femeile care au văzut cu ochii lor măcelul de la mijlocul secolului XX, populaţia iradiată de la Cernobîl, soldaţii sovietici trimişi în Infernul din Afganistan, întreaga suflare din Imperiul bolşevic rus, cu toţii primesc dreptul la cuvînt. Svetlana Alexievici îi ascultă şi le consemnează poveştile. Ziaristă, deci meseriaşă a frazării, deci scriitoare, asemeni colegilor săi de elită dintotdeauna, autoarea bielorusă-ucraineancă-rusofonă se „ascunde” mereu, modestă, în spatele personajelor sale adevărate, însă pune – de fapt – la bătaie o remarcabilă ştiinţă a reconstituirii de fundaluri de epocă şi o veritabilă artă a decupajului şi a montajului de voci, de mărturii. Impresionante în sine, fiecare în parte, ele capătă laolaltă o forţă de impact copleşitoare, şochează, răscolesc mult peste ceea ce pot sugera epitetele descriptive ale discursului critic. Să spunem doar atît: Svetlana Alexievici ne oferă cărţi cu viaţă crîncenă, răvăşitoare. Adică – totuşi, totuşi! – literatură de mare clasă…”

Vino sa iti iei cartile Svetlanei Aleksievici cu autograf!.jpg

Pe 8 octombrie, de la ora 19.00, în București, la Librăria Humanitas Cișmigiu, tot în prezența cititorilor, va avea loc o nouă dezbatere cu laureata Premiului Nobel pentru Literatură, găzduită de Ioan Stanomir. Ambele evenimente se vor încheia cu câte o sesiune de autografe.

Cărțile Svetlanei Aleksievici au fost publicate în 43 de limbi și în 47 de țări. În România, la Editura Litera, în colecția Clasici Contemporani, au apărut trei dintre cărțile autoarei: “Războiul nu are chip de femeie”, “Ultimii martori”, “Soldații de zinc”, narațiuni literare întemeiate pe declarațiile martorilor oculari, istorii orale ale mai multor evenimente dramatice din istoria sovietică: al Doilea Război Mondial precum și războiul din Afganistan.

 “Războiul nu are chip de femeie”

Roman vândut în peste 2 milioane de exemplare în întreaga lume, volumul cuprinde mărturiile femeilor sovietice care au luptat în al Doilea Război Mondial. Svetlana Aleksievici şi-a dedicat şapte ani din viaţă colectării mărturiilor unor femei care, multe dintre ele, la momentul acela erau abia ieşite din copilărie. După primele sentimente de euforie, asistăm la o schimbare radicală de ton, pe măsură ce ajungem la încercarea fatală a luptei, însoţită de partea sa de întrebări şi de suferinţă. Abandonând tăcerea în care şi-au găsit refugiul, aceste femei îndrăznesc, în sfârşit, să prezinte războiul aşa cum l-au trăit. Al Doilea Război Mondial nu va ajunge niciodată să-şi dezvăluie întreaga grozăvie. În spatele faptelor de arme, al atrocităţilor şi al crimelor monstruoase comise împotriva civililor se ascunde o altă realitate, aceea a miilor de femei sovietice trimise pe front împotriva inamicului nazist.

 “Ultimii martori”

Dintre toate scrierile Svetlanei Aleksievici, “Ultimii martori” este cea mai sfâşietoare. Căci ce poate fi mai cumplit decât copilăria în timp de război, mai tragic decât inocenţa supusă violenţei şi anihilării? Personajele acesteicărţi, băieţi şi fete, aveau, în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial – conflictul poate cel mai inuman din istorie –, între trei şi doisprezece ani, dar rănile căpătate atunci le sângerează până în ziua de azi. Şi totuşi, în pofida suferinţelor descrise, textul dobândeşte o extraordinară forţă evocatoare pentru că reuşeşte să reconstituie poezia inerentă vârstei copilăriei. Tulburător prin încărcătura sa de adevăr şi răvă­şitor sufleteşte, “Ultimii martori” ne schimbă perspectiva asupra istoriei, a războiului, a copilăriei şi a vieţii.

“Soldații de zinc”

În 1989, Svetlana Aleksievici a îndrăznit să încalce unul dintre ultimele mari tabuuri ale imperiului sovietic: mitul războiului din Afganistan, al soldatului „internaționalist” care ajută un popor înapoiat să construiască socialismul. Între 1979 și 1989, un milion de militari sovietici au trecut prin Afganistan, provocând aici distrugeri uriașe și rămânând ei înșiși marcați de experiența unui conflict nerecunoscut oficial. Morții erau trimiși înapoi în URSS în sicrie sigilate de zinc, în timp ce, întorși în patrie, mare parte din supraviețuitori nu s-au putut reintegra și au devenit, în ochii altora, violatori și criminali.

Justina Bandol, traducător Soldații de zinc

 „Deși vorbește despre realități istorice foarte specifice, cu o mulțime de detalii ale vieții și societății sovietice dintr-o anumită perioadă, este uimitor cum Svetlana Aleksievici reușește să atingă sufletul cititorului de pretutindeni și de oricând. O panoplie de emoții și experiențe umane fundamentale, formulate cu pătrundere psihologică și mai ales cu simțul acelei poezii tragice a limbii și a existenței umane care mi se pare că este chintesența inefabilă a lumii.”

„Soldații de zinc” prezintă mărturiile emoționante ale unor participanți la război – soldați, ofițeri, asistente medicale – și ale unor mame care și-au pierdut copiii în Afganistan, într-o carte șocantă prin onestitatea ei brutală. Este o reconstituire tulburătoare și de neuitat a realității și absurdității războiului.

Cărțile Svetlanei Aleksievici publicate de Editura Litera sunt disponibile în online pe www.litera.ro și în librăriile din toată țara.

Cartile Svetlanei Aleksievici la Editura Litera.png

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s