,,Busola” de Mathias Enard

Mathias Énard, născut în 1972, studiază civilizațiile arabă și persană și petrece mult timp pentru cercetare în Orientul Mijlociu. În prezent, predă la Barcelona, traduce din limba arabă și scrie despre arta islamică. În 2003 debutează cu romanul ,,La Perfection du tir”, care va fi recompensat cu mai multe premii pentru francofonie. Confirmă apoi în 2008 cu ,,Zone”, un roman scris într-o singură frază lungă de 500 de pagini, pentru care câștigă nu mai puțin de șase premii literare. 

În anul 2010 publică ,,Vorbește-le despre bătălii, regi și elefanți” (Nemira, 2017), un mare succes de critică, pentru care primește Premiul Goncourt des lyceens. Consacrarea definitivă vine în 2015, când câștigă prestigiosul Premiu Goncourt pentru romanul ,,Busola”. 

Anul trecut pe timpul acesta mă delectam cu ,,Vorbește-le despre bătălii, regi și elefanți”, un volum absolut fermecător ce mi-a permis să fac cunoștință cu Mathias Énard (nu în carne și oase! cel puțin… nu încă!), un autor extrem de talentat, pasionat peste măsură de Orient, pe care nu ezită să-l evoce în scrierile sale.

După incursiunea la curtea otomană a lui Bayazid al II-lea, în compania lui Michelangelo Buonarroti, și un roman de ficțiune istorică, același scriitor ne încântă cu ,,Busola”. Carte premiată în 2015 cu prestigiosul Goncourt, distincție ce spune multe despre stilul de scriere și despre modul de abordare al subiectului, ,,Busola” constituie o călătorie în Orientul Apropiat prin intermediul lecturii, al muzicii, al istoriei, al celor mai profunde și neînțelese simțiri și trăiri omenești.

Lectura acestei cărți poate fi asemănată cu o alunecare într-un vis cu ochii deschiși, universul oriental conturându-se în fața cititorului care se trezește plutind pe un covor fermecat, desprins parcă din cele 1001 de nopți. În surdină răsună ,,Marșul turcesc” al lui Mozart, compozițiile lui Wagner, Beethoven sau creații muzicale de dată mai recentă, în interpretarea lui Sezen Aksu, de exemplu.

,,Ce senzație ciudată, să te recitești! O oglindă care îmbătrânește. Sunt atras și respins de acel eu vechi ca de un altul. O primă amintire, intercalată între mine și amintire. O foaie diafană de hârtie, pe care o traversează lumina, desenând alte imagini. Un vitraliu. EU e în noapte. Ființa e mereu în această distanță, undeva între un sine insondabil și celălalt în sine. În senzația timpului. În iubire, care e imposibilitatea fuziunii dintre sine și celălalt. În artă, experiența alterității.”

Firul narativ central este simplu, din el izvorând istorisiri meandrate pe ritmurile muzicii de inspirație orientală.

Protagonistul este Franz Ritter, un orientalist pasionat, dacă nu chiar obsedat, un muzicolog îndrăgostit de Orient, dar și de Sarah, o prietenă dragă sufletului său. Cartea se desfășoară sub forma unei confesiuni aflate la granița dintre vis și nebunie, pe care Franz o face pe parcursul unei nopți, marcate de insomnie și de rememorarea trecutului. Gândurile se amestecă, amintirile nu-i dau pace, suferința și boala îl macină, iar trecutul îi apasă greu pe umeri, fără a-l lăsa să trăiască prezentul, răpindu-i orice perspectivă de viitor.

Pe măsură ce orele trec, Viena – ,,poarta Orientului” – devine o închisoare pentru sufletul neliniștit al lui Franz. În apartamentul în care locuiește se simte, deopotrivă, aproape de Orient, viu în mintea sa, învăluit de aura de farmec cu care l-a poleit timpul necruțător, dar și departe. De Turcia, de Iran, de Siria și, mai ales, de Sarah, refugiată în celălalt capăt al lumii pentru a-și găsi calea.

,,Și, dacă Viena e poarta Orientului, spre care Orient se deschide ea?”

Franz retrăiește anii petrecuți la Istanbul, Alep, Damasc, Palmira, Teheran, timpul scurs în compania lui Sarah și a altor orientaliști, cuprinși de mania Orientului, îmbătați cu opiul cunoașterii. Doar că această cunoaștere a Orientului se dovedește a fi complet paradoxală, deoarece cu cât ai impresia că descoperi mai multe despre Orient, că-i pătrunzi cu mintea tainele, cu atât conștientizezi că-l cunoști mai puțin, mai superficial.

,,Orientalii nu au niciun simț al Orientului. Simțul Orientului îl avem noi, ceilalți, occidentalii, rumii.”

Exceptând himerele Orientului, muzicologul nostru este chinuit de dorința de a o avea aproape pe femeia visurilor sale, pe Sarah cea șarmantă și seducătoare, curioasă și însetată de cercetare, omniprezentă la marile conferințe pe teme orientaliste, nomadă, veșnic nestatornică, precum un râu ce-și schimbă cursul cu fiecare ocazie. Între Franz și Sarah au scăparat mici scântei de-a lungul prieteniei lor, însă el nu a avut niciodată curajul necesar pentru a-și expune sentimentele, motiv pentru care ajunge să trăiască în incertitudine: îl iubește Sarah la fel cum o iubește el pe ea?

Prizonier în așa-zisa poartă a Orientului, în inima Europei, cu Sarah pierdută în Orientul însuși, Franz duce o luptă lăuntrică, fiindu-i dificil să distingă între realitate și plăsmuirile mințiile sale bolnave. De dor, de iubire, de dependența pentru Orient.

Ce este Orientul, în viziunea autorului Mathias Enard? Elogiindu-i caracterul enigmatic și ispititor, talentatul scriitor francez îl înfățișează asemenea unei livezi de rodii, destinate a fi oferite viitorilor orientaliști care mușcă din fructul interzis, asumându-și, cu bună știință ori ba, destinul Persefonei.

Orientul surprins în paginile acestei cărți este pus în relație cu Occidentul, reliefându-i rolul jucat în evoluția societății europene, a culturii considerate drept pur occidentale, dar care îi este tributară Orientului mai mult decât ne-am imagina. Percepția asupra Răsăritului se ilustrează prin nenumărate referințe muzicale, literare, dovadă a unui erudism incredibil. În mod indirect, Mathias Enard creează un circuit, deopotrivă, turistic și cultural, pe care îl recomandă cititorilor dornici să intre în contact cu Orientul, în varianta sa cea mai bună, în care atentatele teroriste, războiul, distrugerile vestigiilor și civilizațiilor sunt eclipsate de culori, mirosuri, sentimente, istorie, muzică.

Am spus multe și tot multe au rămas nespuse, însă mă opresc aici. Dragi cititori, dacă sunteți dornici să încercați o lectură complexă, deosebită, care să vă facă să ieșiți din propria zonă de confort, vă invit să citiți ,,Busola” de Mathias Enard, pe care aș numi-o ,,mai mult decât o poveste”, o enciclopedie de nume și destine personale, o beție a simțurilor, un roman al angoasei, al problemelor existențiale, scris sub auspiciile simbolismului francez, reînviat de condeiul unui cărturar demn de Goncourt.

,,Suntem întotdeauna surprinși de ceea ce vine întotdeauna, răspunsul timpului, suferința, compasiunea și moartea; ziua care nu mai încetează să vină; Orientul luminilor, Estul, direcția busolei și a arhanghelului în purpură, suntem surprinși de marmura lumii, străbătută de vinele suferinței și ale iubirii, în zori, haide, nu există rușine, de mult nu mai există rușine, nu e nicio rușine să copiez acest cântec de iarnă, nu e nicio rușine să mă las pradă sentimentelor, 

Închid ochii din nou,

Inima-mi bate tot tare,

Când re-nverzi-vor frunzele-n fereastră?

Când ține-mi-voi iubita iar în brațe?

și soarelui călduț al speranței.”

Vă invit să citiți această carte și să urmați indicațiile busolei care să vă poarte spre Orientul existenței voastre! 

Păreri:

  • ,,Iată un text profund melancolic, pentru că toate idealurile personajelor sunt spulberate brutal de ecourile prezentului imediat, care se fac auzite – războiul din Siria, distrugerea Palmirei… De altfel, cartea le este și dedicată sirienilor.” (Le Monde)
  • ,,Mathias Enard își desenează cartea ca un artist, recurgând din plin la arabescuri” (Le Figaro)

Mulțumesc Editurii Nemira pentru prilejul de a savura această scriere excepțională! 

,,Busola” poate fi achiziționată de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere. 

LECTURĂ PLĂCUTĂ!

10 comentarii

  1. Este interesant cum autorul a incercat sa faca o conexiune intre Orient si Occident, doua lumi atat de asemanatoare si in acelasi timp atat de diferite. Fiecare ar putea invata ceilalti, insa e mai greu sa schimbi modul de viata de la unul la altul.
    Felicitari! Ai expus in mod exemplar o lume care e atat de greu de prezentat.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s