,,Firmanul orb” de Ismail Kadare

Ismail Kadare s-a născut la Gjirokastra, în Albania, în 1936. A absolvit filologia la Tirana și și-a continuat studiile la Institutul de Literatură Maxim Gorki din Moscova. A debutat la optsprezece ani cu un volum de poezie, Inspirații juvenile, căruia îi urmează în 1957 un al doilea, Visări. Trecerea la proză o face în 1963 cu romanul ,,Generalul armatei moarte”, care-i aduce notorietatea internațională. În anii următori publică romane și numeroase volume de povestiri, dobândind o reputație greu de egalat în lumea literară: ,,Cetatea”, ,,Cronică în piatră”, ,,O capitală în noiembrie”, ,,Podul cu trei arce”, ,,Firida rușinii”, ,,Palatul Viselor”. În 1990, primește azil politic în Franța, dar în 2001 revine în Albania.

Este recompensat cu numeroase premii și distincții literare, printre care Prix Mondial Cino Del Duca, primul Man Booker International Prize și Jerusalem Prize. Pe 1 ianuarie 2016, statul francez i-a conferit Legiunea de Onoare, în grad de Comandor. Opera sa, nominalizată frecvent la Premiul Nobel, este tradusă în peste patruzeci de țări.

După entuziasmul suscitat de lectura romanului Palatul viselor, mi-am spus că nu ar strica să citesc și altceva scris de Ismail Kadare. Astfel, am ajuns să mă delectez cu Firmanul orb , un volum de proză scurtă absolut încântător ce mi-a permis să conștientizez cât de mult a început să-mi placă acest tip de lectură, mai ales în perioadele mai încărcate și în care timpul destinat lecturii este sensibil redus.

Kadare m-a surprins plăcut și poate că este prematur să afirm acest lucru, dar proza lui scurtă mi s-a părut mai bine scrisă și mai concentrată decât romanul. Bineînțeles că nu mă voi opri aici și că voi citi și alte titluri ce îi poartă semnătura, însă până atunci să ne îndreptăm atenția spre ,,Firmanul orb”, o experiență literară incitantă și, zic eu, ideală pentru cei pasionați de lumea orientală și de aura mistică ce o încadrează.

Așa cum pare să-și fi obișnuit cititorii, Kadare aduce și de această dată în prim-plan spațiul balcanic în vremea Imperiului Otoman, surprinzându-l în culorii vii și nuanțe cenușii, în lumini și umbre, adesea la granița dintre realitate și magie, o linie de demarcație atât de fină, încât ajungi să crezi că cele două au conviețuit dintotdeauna în acest colț al bătrânului continent. Discursul epic se construiește, de altfel, pe două coordonate fundamentale: realism și fantezie, istorie și legendă/mitologie. 

În cele 5 texte ce alcătuiesc volumul (,,Biserica Sfânta Sofia”, ,,Adio trecutului”, ,,Firmanul orb”, ,,Furtul somnului imperial”, ,,Neamul Hankonaților”), Kadare jonglează cu mituri, zugrăvește scene de frescă socială, se evidențiază prin tonul ironic și prin satira adusă conducătorilor politici și societății în ansamblu, o societate în declin, dar care înfruntă timpul, cu riscul de a se vedea obliterată, căzută în anonimat. Povestirile abordează perioade diferite din istoria otomană, de la cucerirea Constantinopolului până în crepuscularul secol al XX-lea.

În continuare, mă voi rezuma la a prezenta trei dintre povestiri, sperând că vă vor deschide apetitul pentru lectură.

,,Biserica Sfânta Sofia” șochează prin profunzimea sentimentelor descrise, prin discursul nuanțat, prin reiterarea și revalorificarea mitului androginului, prin împletirea ficțiunii istorice cu literatura mitico-fantastică. Acțiunea are loc în Constantinopol, în momentul cuceririi sale de către otomanii conduși de Mehmet al II-lea. Contrar așteptărilor tuturor, padișahul decide că Hagia Sophia, măreața construcție bizantină, simbol al creștinătății răsăritene, nu are să fie dărâmată, ci, dimpotrivă, transformată în geamie și înfrumusețată. Pentru aceasta, apelează la arhitectul Kaur, un hermafrodit, nici creștin, nici musulman, născut aparent sub o stea mai puțin norocoasă (oare?). Acest personaj, situat în centrul nuvelei, se dovedește a fi un Yin-Yang însărcinat să restabilească organicitatea unui lumi căzute în haos. Aventura sa, pe care o consideră la început imposibilă, se transformă într-o meditație asupra condiției umane efemere și asupra deșertăciunii omenești…

,,Iar puțin mai devreme, când din creierul sultanului au ieșit primele gânduri, suveranul a simțit că ele au întâlnit fragmente din gândurile celorlalți. Pentru că ei fac parte din aceeași specie, iubitul meu. Indiferent de semnele pe care le poartă pe haine și de zeitățile cărora li se închină.”

,,Adio trecutului” amintește de ,,Palatul viselor” prin idealizarea Albaniei, privită ca ultima redută din Balcani a Imperiului Otoman de la începutul secolului al XX-lea. Beqir Ali, dregător din Albania otomană, este vizitat de un trimis al Porții, un individ cât se poate de misterios, insomniac și greu de descifrat de către gazda sa, îngrozită de incertitudinea ce planează asupra casei sale. Orele se scurg cu greu în această seară și noapte de toamnă, gândurile îi măcină pe cei doi, din motive diferite. În cele din urmă, călătorul enigmatic își dezvăluie misiunea, aceea de a studia situația socio-politică din Albania și de a acționa în așa fel încât albanezii să se identifice cu Imperiul Otoman, fie și în lipsa armatei și a administrației turcești. În tumultul mișcărilor de eliberare din Balcani, Albania constituie ultima speranță a faptului că întreg edificiul statal nu are să se prăbușească…

,,Visul acesta s-a întrupat într-adevăr… Albania, creștină o mie cinci sute de ani, într-o mare de ghiauri, la numai o sută de mile de Vatican, era a noastră, adică asiatică. Înțelegi ce lucru măreț e acesta, Beqir Ali? Era semnul sigur trimis de Allah că Islamul avea drumul deschis către întreaga lume… Așadar, în urmă cu patru sute de ani visul acesta s-a realizat… numai că… numai că… toată treaba era să nu se întrerupă… înțelegi ce vreau să spun, Beqir Ali. Toată treab e ca el să continue, adică… Albania să rămână în Asia… Iată de ce nu-l ia somnul pe măritul sultan.” 

,,Firmanul orb”, ce dă numele volumului, întruchipează o alegorie la adresa societății superstițioase ce confirmă zicala ,,Somnul rațiunii naște monștri”. La un moment dat, în istoria Sublimei Porți, padișahul apelează la așa-numitul ,,firman orb” pentru a pune capăt întâmplărilor reprobabile și a micilor tragedii cauzate vasăzică de deochi. Conform firmanului în discuție, cei bănuiți ca ar fi atinși de patima deochiului au să sfârșească orbiți. Astfel, izbucnește o prigoană a tuturor împotriva tuturor, cecitatea devenind un mijloc de represiune abuziv. Unii cad victime răutății celor din jur, alții își asumă acest păcat pentru beneficiile materiale, haosul pune stăpânire pe societatea otomană, în care rațiunea și logica sunt substituite de credința în superstiții și de o degradare morală fără limite. În ultimă instanță, individul se găsește captiv în iureșul nebuniei colective, reflectându-se nestatornicia acestuia și caracterul imprevizibil și irevocabil al destinului uman…

,,Firmanul orb este, fără îndoială, decretul care a zgâlțâit din temelii statul nostru, continuă Gjon. Și, ca să reiau discuția de unde am lăsat-o, eu cred că forța lui uriașă stă tocmai în ambiguitatea lui. În fața Firmanului orb fiecare îl bănuiește pe celălalt, nimeni nu e scutit de îndoieli și orice individ începe să se simtă vinovat. Tocmai în această derută totală stă puterea lui.”

Dacă v-am făcut curioși să descoperiți voi înșivă povestirile lui Ismail Kadare, atunci vă invit să le adăugați listei voastre de lecturi. Dacă tot a venit vremea concediilor, se cuvine să le asezonăm cu titlurile potrivite!

Mulțumesc Librăriei Online Libris pentru călătoria în universul ,,firmanului orb”!

Cartea lui Ismail Kadare poate fi achiziționată de pe libris.ro, alături de alte titluri ce poartă semnătura celebrului scriitor albanez. 

LECTURĂ PLĂCUTĂ!

5 comentarii

  1. Nu am citit pana acum carti scrise de el, insa par sa fie niste opere demne de citit. Imi place cum incearca sa inglobeze diverse culturi intr-un amalgam de istorie si religie inglobate intr-un volum complet.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s