Reprezentativ

,,Trei coroane întunecate” de Kendare Blake

Genul fantasy este unul din favorite mele, după cum bine știți. Iubesc lumile fantastice, personajele cu puteri mai mult sau mai puțin neobișnuite. Din acest motiv, mi-am dorit nespus să citesc primul volum al acestei serii, să pătrund într-o lume în care magia poate fi întâlnită la tot pasul. Și de asta am avut parte. A fost o plăcere să citesc ,,Trei coroane întunecate”. De ce?

  • Fiindcă este o carte palpitantă, nelipsită de aventură, suspans, intrigi, evenimente neașteptate, povești de iubire.
  • Pentru că am avut ocazia să descopăr un fantasy deosebit, a cărui acțiune este situată pe o insulă învăluită în mister și magie, cu o societate matriarhală, condusă de o regină, dar, înainte de toate, de niște legi străvechi, de un suflet imaterial și omniprezent al insulei.
  • Ador poveștile cu regine, jocuri politice, lupte pentru ton, iar volumul de față are din belșug.

Acțiunea este plasată, după cum menționam adineauri, pe o insulă. Fennbirn. Un loc care dă impresia că este guvernată de capete încoronate și oameni politici, dar care, de fapt, se conduce de unul singur. În orice caz, are un caracter enigmatic, deținând secrete de nimeni știute, dar care ar putea zgudui din temelii această lume stranie, din mijlocul mării, departe de continent.

Fiecare regină se căsătorește cu un consort de pe continent și dă naștere unor triplete. Curând pleacă pe continent, lăsându-și fiicele în grija clanurilor de pe insulă. Fiecare tânără regină se naște cu un potențial magic, pe care și-l dezvoltă alături de clanul în sânul căruia crește. Cele trei surori trăiesc izolate, așteptând vârsta de șaisprezece ani. Din acest moment începe o luptă pe viață și pe moarte, în urma căreia numai una va supraviețui și va conduce insula până la venirea următoarelor triplete.

,,Începutul unei serii fantasy întunecate ca smoala. Blake a construit o societate insulară matriarhală din detalii intime convingătoare, personaje complicate și vibrante și o proză magnifică, plină de poezie.” Kirkus Reviews

Societatea fennbirniană este împărțită în 3 clanuri principale ce promovează puteri distincte: toxicii, maeștri în arta otrăvirii și cu o rezistență antrenată la tot ce este toxic, naturaliștii, cei capabili să domine forțele naturii, să fie mai mult sau mai puțin asemenea zeiței Demetra din mitologia greco-romană și, nu în ultimul rând, elementalii, virtuozi în a jongla cu cele patru elemente primordiale, cele ce stau la originea lumii. Trei neamuri, trei talente, trei regine. Un singur tron.

Povestea este prezentată, pe rând, din perspectiva fiecărei regine, accentuându-se ideea conform căreia cele trei surori sunt diferite, dar complementare. Sunt înfățișate cu bune și cu rele, cu slăbiciuni și cu puncte forte, încât cititorului îi va fi foarte greu să-și răspundă la întrebarea: care dintre ele trebuie/merită să supraviețuiască?

Katharine este o otrăvitoare. De când se știe viața sa la conacul Greavesdrake nu a fost deloc ușoară. Înconjurată de toxici, mereu dornici să guverneze insula prin intermediul Consiliului Negru, este supusă unui chin fără sfârșit. I se administrează otrăvuri îngrozitoare, veninuri, ceea ce o determină să-și petreacă majoritatea timpului refăcându-se după inimaginabilele ,,tratamentele speciale” ale Nataliei și ale lui Genevieve Arron. Se apropie a șaisprezecea sa aniversare și, momentan, este o dezamăgire pentru neamul său. După lungi generații în care și-au manifestat supremația, toxicii nu-și pun prea multe speranțe în Katharine și în harul ei…

Arsinoe, aflată în custodia familiei Milone, este cea mai puțin înzestrată dintre surori. De fapt, se pare că prin vene nu-i curge nici măcar un strop din sângele naturaliștilor. Nu poate face florile să înflorească, nu are un familiar ca toți ceilalți, iar, conform gurilor rele, este sortită pieirii. Totuși, o are alături pe Jules, cea mai bună prietenă a sa, o figură impozantă datorită pumei Camden, dovada vie că este cea mai puternică dintre naturaliști.

,,Numai că de trei generații încoace au fost ucise regine naturaliste mai puternice decât Arsinoe. Clanul Arron e mult prea potent. Otrava lor reușește întotdeauna. Și chiar dacă nu reușește, lupta lor o să fie cu Mirabella.”

Mirabella face orice dorește, folosindu-se de elementele naturii. Este puternică, cea mai bună dintre reginele acestei generații, cea care se presupune că va câștiga. Potențialul ei incredibil le-au determinat pe preotesele Templului, în frunte cu bătrâna Luca, să i se alăture și s-o protejeze, renunțând fățiș la imparțialitatea cuvenită. În ciuda acestor atuuri, Mirabella nu se simte în stare să-și ucidă surorile, nu ar lăsa-o inima să recurgă la această faptă. Deși a crescut departe de ele, se simte legată de ele într-un mod inexplicabil.

,,Mirabella se concentrează, invocând-o în tăcere pe Zeiță, mulțumindu-i pentru har. Dar asta numai pentru că așa sună învățăturile templului. Mirabella nu are nevoie de rugăciuni. Harul elemental este în pieptul ei. Respiră adânc și apoi lasă aerul să iasă. Pe sub picioarele celor din jur trece o undă de șoc. Cutremură templul și pe toți cei aflați înăuntru. Undeva, cade o vază și se sparge. Cei de afară simt reverberațiile și scot strigăte de uimire. Iar în templu, mulțimea începe, în sfârșit, să urle în extaz.”

Cât mai curând cele trei surori vor împlini șaisprezece ani. Va avea loc sărbătoarea de Beltane și, mai apoi, va începe Anul Ascensiunii. Anul în care două dintre ele trebuie să moară…

Posibili consorți le vizitează pe fiecare în parte. Totul se complică în momentul în care Mirabella îl salvează pe iubitul lui Jules, Joseph, dintr-o furtună și petrece o noapte alături de el, pierzându-și virginitatea. Madrigal, mama lui Jules, o convinge pe Arsinoe să ia parte la ritualurile de magie joasă, în speranța că-i va chema astfel familiarul. În acest timp, Katharine se îndrăgostește de toxicul Pietyr, iar preotesele sunt mai hotărâte decât oricând să le ucidă pe surorile Mirabellei în locul acesteia.

Își va pune Luca planul în aplicare? Se va întoarce magia joasă împotriva lui Arsinoe? Vor permite toxicii ca Mirabella să câștige?

Vă invit să descoperiți ,,Trei coroane întunecate”! Veți fi fascinați de universul conturat cu măiestrie de condeiul autoarei Kendare Blake. Vă veți alătura celor trei regine în lupta pentru tron, vă va fi dificil să o alegeți doar pe una dintre ele. Veți sta cu sufletul la gură pe măsură ce paginile vor zbura, iar prin fața ochilor voștri se vor perinda personaje uimitoare. O excursie pe Fennbirn vă va însenina zilele (sau nopțile). Nu uitați: magia se află peste tot în jurul nostru…

,, – Vreau răzbunare, șoptește ea, și degetele ei trasează pe brațul Nataliei urme însângerate. Și după aceea îmi vreau coroana.” 

Mulțumesc Editurii Leda Edge pentru șansa neprețuită de a citi această carte! ,,Trei coroane întunecate” poate fi achiziționată de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere. 

      LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Imagini pentru TREI COROANE ÎNTUNECATE

Reprezentativ

,,50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile”

  • Antologie coordonată de David H. Lowenherz

Cu puțin timp în urmă am auzit de apariția acestei cărți pe piața editorială din România. Titlul mi-a atras atenția, iar descrierea m-a convins că trebuie neapărat s-o citesc. Ideea de a reuni într-o antologie scrisorile adresate de sau către mari personalități ale ultimelor secole și decenii mi s-a părut genială. Și mai fascinant decât atât este următorul fapt: destinatarii și expeditorii acestor scrisori au făcut parte din clase sociale diferite. De la actori, poeți, până la capete încoronate. O dovadă clară că iubirea este aceeași, că inima oricărei persoane poate bătea mai tare pentru o alta.

Am parcurs scrisorile cu o deosebită plăcere și nerăbdare. Mi s-a părut uimitor să am în fața ochilor misive redactate de Napoleon Bonaparte, de Mozart, de Lewis Carroll și de alte nume importante, întipărite în istoria colectivă a umanității. Am avut senzația că fac o incursiune în trecut, oscilând între diferite perioade ale Epocii Moderne și Contemporane, și că pătrund în intimitatea unor oameni care continuă să trăiască datorită moștenirii pe care ne-au lăsat-o, datorită acestor rânduri scrise pe hârtie.

Eu sunt pasionat de istorie, de literatură, de muzică, astfel încât am avut șansa de a găsi câte puțin din toate în acest volum. Fiecare scrisoare în parte mi-a oferit altceva, mi-a dezvăluit iubirea într-o altă manieră, însoțită de numeroase sentimente: beatitudine, nostalgie, dor. La baza lor, la baza acestui florilegiu stă dragostea, sentimentul suprem și primordial. Este nespus de plăcut să descoperi opinii atât de diferite și de asemănătoare, deopotrivă, despre iubire.

Iubirea este înfățișată drept un sentiment inocent, pur de unii, ca un foc care mistuie de către alții. Iubirea pare să fie acceptată fie cu o oarecare resemnare, fie cu brațele deschise. O parte dintre cei care redactează aceste misive vorbesc despre iubire cu lejeritate, de parcă le-ar fi cel mai la îndemână lucru, pe când ceilalți scriu cu stângâcie, lăsându-se copleșiți de intensitatea sentimentelor, de misterul și confuzia ce însoțește iubirea…

Antologia este structurată în șase părți, imortalizând sentimentul de iubire în diferite ipostaze. Fiecare scrisoare este precedată de date biografice ale celor doi îndrăgostiți pentru a familiariza cititorul cu personalități care-i pot fi necunoscute. De asemenea, este păstrat conținutul original al scrisorilor cu exprimările și greșelile aferente.

  • Despre ,,Dragostea tandră” vorbesc Wolfgang Amadeus Mozart, Michelangelo Buonarroti, George Bush, Benjamin Franklin etc.

,,Astăzi este a șasea zi de când am plecat de lângă tine și, pe legea mea, mi se pare că a trecut un an. Mă aștept să ai ceva probleme ici colo atunci când îmi vei citi scrisoarea, pentru că o scriu în grabă și, de aceea, destul de urât. Rămas bun, unica mea iubire! […] Scrisorile mele sunt destul de scurte, însă doar pentru că sunt pe fugă. Dacă nu aș fi, ți-aș scrie cât ar intra pe un cearșaf întreg. Dar tu ai mai mult timp liber. Adieu.”

(Din scrisoarea lui Wolfgang Amadeus Mozart către Constanze Mozart)

  • Jack London, Ernest Hemingway și alții recunosc că sunt ,,Nebun după tine”.

   ,,Niciodată nu s-au mai întâlnit două suflete mai incompatibile și cu buzele mute! Se poate să simțim că avem ceva în comun – desigur, deseori ni se întâmplă – și, când simțim că nu avem nimic în comun, tot reușim să ne înțelegem; dar tot nu vorbim aceeași limbă. Nu ne vine să rostim cuvintele potrivite. Suntem de neînțeles. Probabil că și Dumnezeu își râde de pantomima noastră.” 

(Din scrisoarea lui Jack London către Anna Strunsky)

  • Honore de Balzac, Ludwig van Beethoven și Oscar Wilde sunt doar câțiva dintre cei care recurg la ,,Proză pasională”.

 ,,O, iubita mea Eva, nu ai știut! Am luat biletul. Este în fața mea și am vorbit cu dumneata ca și cum ai fi fost aici. Te văd și acum, așa cum te-am văzut ieri, frumoasă, incredibil de frumoasă. Întreaga seară de ieri mi-am tot repetat: ,,Este a mea!” Ah! Nici îngerii nu sunt mai fericiți în Paradisul lor decât am fost eu ieri!” 

(Din scrisoarea lui Honore de Balzac către Eveline Hanska)

  • Franz Kafka, Napoleon Bonaparte, Simone de Beauvoir suferă din cauza unor ,,Despărțiri dureroase”.

  ,,Aici lucrurile merg bine, dar am sufletul nespus de greu. Ești suferindă și departe de mine. Fii veselă și ai mare grijă de tine, pentru că îmi ești mai scumpă decât tot universul. Gândul că nu te simți bine mă face foarte nefericit…”

(Din scrisoarea lui Napoleon Bonaparte către Josephine)

  • Anais Nin, Marcel Proust și Frank Lloyd Wright trec prin ,,Foc și gheață”.

,,Mi-ai dat o bătaie bunicică, dar loviturile tale sunt ca niște flori și nu mă pot supăra pe tine, iar parfumul lor m-a îmbătat îndeajuns de mult ca să mai îndulcesc ascuțimea spinilor. M-ai bătut cu o liră. Lira ta este încântătoare…”

(Din scrisoarea lui Marcel Proust către Daniel Halevy)

  • Elisabeta I a Angliei, Henric al VIII-lea și Lewis Carroll ,,riscă” pentru o ,,Dragoste interzisă”. 

,,Aminte să-ți aduci că Muzica eu ți-am iubit-o,
Dar nu doar pentru ea, așa să știi,
Ci am iubit și mâinile-ți care cântau
Și mintea-ți, cu acorduri contopită.”

(Din scrisoarea lui Lewis Carroll către Clara H. Cunnynghame)

Sper că am reușit să vă atrag interesul, căci vă recomand să citiți ,,50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile”! Vă invit să descoperiți, dincolo de misivele și declarațiile de amor, niște suflete avide după cel mai prețios sentiment din lume. Multă profunzime, emoții cât cuprinde, cuvinte așternute pe hârtie de condeie ținute de mâini tremurânde, stângace…

  Mulțumesc Librăriei Online Libris pentru ocazia neprețuită de a citi aceste scrisori! ,,50 cele mai frumoase scrisori de dragoste din toate timpurile” poate fi achiziționată de pe site-ul librăriei, alături de multe alte titluri ale Editurii Nemira, cu transport gratuit pentru comenzile ce depășesc 30 de lei. Pentru a fi la curent cu noutățile și promoțiile librăriei, nu ezitați s-o urmăriți și pe facebook

     LECTURĂ PLĂCUTĂ!

50 cele mai frumoase scrisori de dragoste - David H. Lowenherz

Reprezentativ

,,Harry Potter și copilul blestemat” de J.K.Rowling, John Tiffany & Jack Thorne

Universul Harry Potter a fascinat și continuă să fascineze cititorii din întreaga lume. Povestea, măiestruos țesută și nelipsită de aventură, de magie, de lecții de viață, a câștigat inimile copiilor și adulților, deopotrivă. În acest context, la câțiva ani după publicarea întregii serii de 7 volume, autoarea J.K. Rowling a revenit cu o surpriză. Împreună cu John Tiffany și cu John Thorne a dat naștere unei piese de teatru, o continuare altfel a aventurilor eroului nostru.

Spectacolul poate fi urmărit doar pe scena londoneză, însă, din fericire pentru noi, există și o carte ce cuprinde scenariul, pe care Editura Arthur a tradus-o la sfârșitul anului trecut. În orice caz, cartea bate filmul (piesa de teatru), nu-i așa?

  J.K. Rowling este autoarea celor şapte romane din seria Harry Potter, a trei cărţi inspirate din lumea Harry Potter publicate în scopuri caritabile, precum şi a romanului pentru adulţi Moarte subită. Sub pseudonimul Robert Galbraith a scris romanele poliţiste din seria Cormoran Strike. 

J.K. Rowling debutează acum ca scenaristă şi este producătoarea filmului Animale fantastice şi unde le poți găsi, care a fost lansat în noiembrie 2016.

Pentru mine lectura acestei piese în două părți a reprezentat o experiență incredibilă, încât nu am remarcat cum zboară paginile, cum trece timpul în compania sa. Am fost captivat de-a dreptul și am ajuns la concluzia că prea puțin contează modul de prezentare, atât timp cât povestea îi aparține talentatei autoare J.K.Rowling.

Jack Thorne scrie pentru teatru, film, televiziune şi radio. Este autorul pieselor Hope şi Let the Right One In, printre multe altele. Printre scenariile de film scrise de el se numără War Book şi The Scouting Book for Boys, iar pentru televiziune a scris Don’t Take My Baby, care a câştigat premiul BAFTA, The Fades şi seria This Is England. În prezent lucrează la adaptarea trilogiei lui Philip Pullman, Materiile întunecate, pentru BBC.

John Tiffany a câştigat numeroase premii pentru munca lui de regizor, atât de la teatre din West End, cât şi de pe Broadway. Printre piesele regizate de el se numără Menajeria de sticlă, Macbeth, Bacantele, Let the Right One In şi Black Watch. Este director asociat al Teatrului Royal Court şi a fost director asociat al National Theatre of Scotland din 2005 până în 2012. 

După nouăsprezece ani de la ultimele peripeții, personajele noastre favorite sunt adulți în toată regula. Harry, șeful Departamentului pentru Aplicarea Legislației Magice, este căsătorit cu Ginny, împreună cu care are trei copii: James, Albus și Lily Potter. Hermione, serioasă și responsabilă ca întotdeauna, ocupă funcția de Ministru al Afacerilor Magice și este soția lui Ron, același tip pus mereu pe șotii.

Albus Potter și Rose Weasley, fiica lui Hermione, încep primul an la Hogwarts. Albus își face nenumărate griji și lucrul de care se temea cel mai tare se întâmplă. Pălăria de Selecție îl repartizează, în mod uimitor, în casa Slytherin. Și mai uimitor decât atât, Albus devine prieten cu Scorpius, unicul moștenitor al lui Draco Malfoy și presupusul copil al lui Voldemort.

Spre deosebire de mărețul Harry Potter, fiul acestuia nu are înzestrări magice ieșite din comun, ajungând să fie privit de cei din jur ca o rușine. Timpul trece, iar relația tată-fiu se degradează în mod vizibil. Harry greșește în încercarea de a fi un tată bun, pe când Albus este un adolescent rebel, dar care îi seamănă mai mult decât ar părea.

,,Dumbledore:  Harry, în lumea aceasta haotică, fragila, nu există niciodată un răspuns perfect. Perfecțiunea nu poate fi atinsă de oameni,  nici măcar prin magie. În fiecare moment de fericire absolută există un strop de otravă: conștiința faptului că suferința va lovi din nou. Fii sincer cu cei pe care îi iubești, mărturisește-ți suferința. A suferi este la fel de omenesc ca a respira.

[…] Harry: Nu plecați!

Dumbledore: Cei pe care îi iubim nu ne părăsesc niciodată de tot, Harry. Există lucruri pe care nici măcar moartea nu le poate atinge. Culori… și amintiri… și iubire.” 

Evenimentele din trecut continuă să nu-i dea pace lui Harry. Fără să vrea a determinat moartea lui Cedric cu ani în urmă, iar părintele acestuia, vârstnicul Amos Diggory, insistă acum să-l aducă înapoi cu ajutorul Girotimpului aflat în posesia Ministerului. Albus aude o discuție purtată la ei acasă și are de gând să facă ceva în acest sens. Astfel, odată ce începe anul școlar la Hogawarts, fuge împreună cu Scorpius, sărind de pe Expresul ce-i ducea la școală.  Îl vizitează pe bătrânul Amos la azil și iau legătura cu îngrijitoarea sa, cea care se dă drept nepoata lui.

Cei doi tineri își iau misiunea de a fura Girotimpul, de a călători în trecut și de a modifica cursul istoriei pentru a-l salva pe Cedric. Zis și făcut. În timp ce băieții se încâlcesc  în ițele timpului, modificând mai mult sau mai puțin prezentul, Harry, Hermione, Ron, doamna McGonagall, ba chiar și Draco, îi caută pe cei doi fugari, conștienți de consecințele dezastruoase pe care acțiunile acestora le-ar putea avea.

Situația se complică. Vor reuși adulții, eroii de odinioară, să salveze încă odată lumea? Cine este, cu adevărat, Delphi? Va putea fi oprită înainte de a-și duce la îndeplinire scopul meschin, profitând de naivitatea lui Albus și Scorpius? Și, cel mai important, va izbuti Harry să câștige iubirea propriului fiu?

Veți remarca că dincolo de povestea aventuroasă,  relația tată-fiu, încercarea de renaștere a acesteia, se află în prim-plan. Veți fi încântați să reîntâlniți simpaticele personaje alături de care ați luat parte la numeroase peripeții, deși, aparent, schimbate, în esență aceleași.

Am citit și auzit multe critici aduse acestei creații, dar pe care acum le găsesc complet nejustificate. Prin urmare, vă recomand să citiți ,,Harry Potter și copilul blestemat”, fie că sunteți fani pasionați, veterani ai seriei, fie că abia acum o descoperiți și savurați. Și nu uitați de plăcerea lecturii, cea esențială și neprețuită…

 Țin să mulțumesc Editurii Arthur pentru șansa de a citi această carte incredibilă! ,,Harry Potter și copilul blestemat” poate fi procurată de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere. 

     LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Harry Potter și copilul blestemat

Reprezentativ

,,Regina Victoria. Secretele unei epoci” de Matthew Dennison

Sunt un monarhist convins. Și nu mi-e rușine să recunosc. Cât timp voi trăi, voi prefera monarhia, în defavoarea republicii. Monarhia constituțională, construită pe baza unor principii democratice. Democrația este aceeași sau ar trebui să fie, indiferent de forma de guvernământ a unui stat, însă chiar și așa militez pentru un monarh, capabil să-și reprezinte țara mult mai bine decât ar face-o un președinte. NU vreau să fac polemică, ci prezint un simplu motiv pentru care am ales să citesc și să vorbesc despre această carte.

Dintotdeauna am fost ferm convins că o femeie poate conduce lumea la fel de bine ca un bărbat. O femeie poate întreprinde acțiuni mărețe, poate schimba sau curma vieți. O femeie poate fi regină, își poate conduce regatul și supușii spre victorie sau spre pierzanie. Ca un bărbat, de altfel. Regina Victoria a Marii Britanii este una din femeile care au reușit să lase o moștenire celor ce le-au urmat. Și-a dus la îndeplinire misiunea, cu bune și cu rele, iar numele i-a rămas adânc întipărit în istorie.

Colecția Corint Istorie vă prezintă un nou volum dedicat biografiei uneia dintre femeile puternice ale istoriei lumii, un suveran care a reinventat conceptul de regalitate: ,,Regina Victoria. Secretele unei epoci” de Matthew Dennison.

Regina Victoria a fost o suverană a contradicțiilor. Un amalgam de sentimentalism și emfază, teamă de intelectualism și interes pentru noile tehnologii, romantism și modestie. Caracterul acestei regine ilustrează perfect atmosfera unei epoci căreia i-a dat numele. A fost pasionată de fotografie, de călătorii cu trenul și de artă modernă. Este cea care a reinventat instituția monarhică.

Viu, spiritual și accesibil, volumul Regina Victoria. Secretele unei epoci reprezintă o evaluare obiectivă a caracterului capricios și a impactului personalității suveranei engleze, fiind scris cu multă ironie, talent și acribie.

Astfel sună descrierea oferită de către Grupul Editorial Corint, cel care traduce și publică numai bijuterii literare (de orice tip). Tot din partea editurii am primit și eu un exemplar al lucrării lui Matthew Dennison, pe care l-am citit cu o deosebită plăcere. Pe măsură ce înaintam cu lectura, am simțit cum pășesc, cum cutreier Anglia victoriană, într-o epocă nu demult apusă. Descrierile atent făurite îți creează impresia că te afli față în față cu personajele evocate, că ești martor al evenimentelor prezentate, că acestea fac parte din prezent și nicidecum din trecut.

MATTHEW DENNISON este jurnalist, istoric și profesor de istorie. De-a lungul activității sale în presa scrisă, a colaborat cu publicațiile Country Life, The Spectator și Telegraph Magazine. A contribuit la filmele documentare despre familia și viața reginei Victoria, produse de posturile de televiziune BBC 1 și BBC 2. În prezent, este profesor la Moreton Hall School. Este autorul mai multor biografii, printre care amintim: The Last Princess: the Devoted Life of Queen Victoria’s Youngest Daughter (2007, bestseller al librăriei londoneze Hatchards), Empress of Rome: the Life of Livia (2010), The Twelve Caesars (2012, considerate la momentul apariției „Cartea săptămânii” de către Daily Mail), Behind the Mask (2014, aleasă „Cartea anului” de publicațiile The Times, The Independent, The Observer și The Spectator).

Victoria este prezentată în mai multe ipostaze, cu trăsăturile specifice fiecăreia, punându-se accent pe personalitate, pe caracterul acesteia, pe modul în care trăirile și viața personală se răsfrâng asupra domniei sale și a scenei politice engleze din acele timpuri. Această incursiune, însoțirea Victoriei în drumul parcurs de la o tânără regină la ,,bunica Europei”, este extrem de bine documentată, o îmbinare între stilul științific, specific istoricilor, și cel jurnalistic, mai accesibil publicului larg.

Alexandrina Victoria s-a născut în data de 24 mai 1819, în palatul Kensington, fiind fiica ducelui de Kent, Eduard, și a ducesei Victoria de Saxa-Coburg-Saalfeld. Rămasă orfană de tată pe când purta încă scutece, Victoria a crescut sub îndrumarea mamei, față de care va manifesta o răceală pe parcursul întregii vieți. Lipsa unei figuri paterne și relația complicată cu cea care i-a dat viață i-au marcat întreaga existență suveranei.

,,Am gândit volumul ca o scurtă povestire a vieții acestei mari suverane. Nu este o relatare amănunțită, ci o încercare de a surprinde esențialul unei personalități energice, puternice și autoritare.” Matthew Dennison

Însă eforturile ducesei de Kent nu au fost zadarnice. În 1837 Victoria îi ia locul unchiului său Wilhelm al II-lea, în momentul respectiv nemaifiind nicio piedică între ea și tronul britanic. Într-o dimineață de douăzeci iunie avea să înceapă o domnie sau, mai bine zis, o epocă. Epoca Victoriei, Regina et Imperatrix.

În sfârșit,  a putut scăpa de presiunile și îngrijorările exagerate ale mamei sale. Ea era regina, ea stătea în fruntea statului englez. S-a căsătorit cu Albert de Saxa-Coburg-Gotha, marea iubire a sa, sufletul ei pereche, bărbatul de care a fost legată printr-un sentiment etern, inexplicabil. Cu acesta și-a împărțit coroana, prerogativele. Albert i-a ținut locul adesea, s-a implicat în viața politică, permițându-i adevăratei suverane să se îngrijească de cei 9 copii ai cuplului regal: Victoria, Eduard (viitorul Eduard al VII-lea), Alice, Alfred, Helena, Louise, Arthur, Leopold și Beatrice.

,,El este perfect; perfect în toate privințele – în frumusețe – în toate, scrisese Victoria în seara în care îl ceruse în căsătorie. I-am spus că mă simt nedemnă de el. (…) Chiar am simțit că a fost cel mai frumos și cel mai fericit moment din viața mea, care a răscumpărat tot ce am suferit și am îndurat până acum. O! Cât de mult îl iubesc și îl ador, nici nu pot să spun!!”

Din nefericire, anul 1861 a fost însoțit de multă durere pentru regină. Atât Albert, cât și ducesa Victoria au trecut în neființă. Prințul-consort a lăsat în urma sa un gol, un gol imens, pe care inima suveranei nu-l va putea umple niciodată. Pierderea sprijinului său de nădejde, suferința provocată de aceasta au însoțit-o până la moarte. De nenumărate ori a amenințat cu abdicarea, s-a retras din viața publică în încercarea de a-și regăsi liniștea. Chiar și așa, societatea victoriană a continuat să evolueze, ca și cum simpla existență a reginei era suficientă pentru buna funcționare a lucrurilor.

Număr mare de copii și de nepoți a dus la extinderea familiei, inclusiv dincolo de granițele arhipelagului britanic. Nu degeaba Victoria este considerată de istorici ,,bunica Europei” sau ,,mama mai multor națiuni”. Membrii familiei sale s-au căsătorit cu reprezentanți ai multor dinastii europene, răspândindu-se în toate colțurile bătrânului continent. De exemplu, prințesa Victoria a fost mama împăratului prusac Wilhelm al II-lea, iar Alexandra, fiica lui Alice, a devenit țarina Rusiei prin căsătoria cu Nicolae al II-lea. Să nu uităm că acești ultimi Romanovi au sfârșit tragic, fără a fi cruțați de bolșevici.

Regina Victoria a murit în 1901, ultimele sale gânduri și vorbe fiind îndreptate către Albert. Fără doar și poate, viața sa a fost una de poveste, cu vizibile accente shakespeariene. Momente-cheie au fost imortalizate în nenumărate picturi, iar câteva reprezentări ale acestora se regăsesc printre paginile cărții lui Matthew Dennison.

,,Deși s-au scris mii de pagini despre regina Victoria, nu a fost niciodată ușor să găsești o carte care să fie în același timp o lectură plăcută și o lucrare bine documentată. Matthew Dennison a reușit să comprime viața ,,micii” regine într-un text bine scris, care respectă adevărul istoric, o biografie echidistantă absolut necesară atât bibliotecilor publice, cât și celor personale.” Historical Novel Society

Vă recomand să citiți această biografie încântătoare, cu o prefață redactată de Diana Mandache! Regina Victoria, până de curând cel mai longeviv monarh britanic, a fost o personalitate remarcabilă, de seamă, pe care o putem descoperi grație volumului de față. După cum vă mai spuneam, istoria este o sursă inepuizabilă de exemple, de modele, de urmat sau nu.

Poate că nu a fost o regină perfectă, poate că a comis erori inacceptabile, însă cel mai important fapt este acela că Victoria a lăsat ceva urmașilor săi. Existența sa efemeră a rămas în memoria colectivă a europenilor și nu numai. Iar povestea de dragoste dintre ea și Albert a depășit orice granițe, spațiale, temporale, o epopee nemuritoare, un elogiu adus celui mai profund și puternic sentiment…

   Mulțumesc Grupului Editorial Corint pentru șansa neprețuită de a o descoperi pe această mare suverană britanică! ,,Regina Victoria. Secretele unei epoci” poate fi achiziționată de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere.

   LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Reprezentativ

,,Balcanii. O istorie despre diversitate și armonie” de Andrew Baruch Wachtel

Trăim într-o lume agitată, stresată, în care totul este pe fugă. Inclusiv viața noastră. Ne lăsăm tot mai mult subjugați de grijile și responsabilitățile zilnice, uitând adesea de noi. O cale ideală pentru a evada, pentru a ne îndepărta de toți și de toate este lectura. În zilele noastre, dispunem de o gamă largă de genuri, titluri, numai să avem puțin timp și dorința de a citi. Unul din genurile pe care le ador este reprezentat de cărțile istorice. Historical fiction, historical romance, non-ficțiune, nici nu mai contează. Întotdeauna voi susține necesitatea studierii istoriei (la școală și nu numai), căci această disciplină ne oferă câte puțin din toate, contribuind la evoluția noastră ca indivizi.

Probabil vă întrebați: de ce am citi o carte despre ,,unii” care au murit acum mult timp, despre evenimente pierdute în negura trecutului? Vă și spun de ce. Istoria ne lărgește orizontul, perspectiva asupra vieții. Istoria ne îndeamnă să luăm aminte greșelile altora și să facem eforturi pentru a nu le repeta. Istoria cuprinde din toate, în cantități nelimitate: acțiune, romance, război, pace, călătorii, artă, înțelepciune. Tot istoria este cea care ne urmărește la tot pasul, fiind direct implicată în existența noastră. Ziua de ieri e istorie, ziua de azi e deja înscrisă în cartea vieții, iar cea de mâine va urma cât ai bate din palme. Și tot așa…

Din punctul meu de vedere, Grupul Editorial Corint deține o colecție de cărți de istorie excepțională, dacă nu cea mai bună de pe piața editorială românească. De la lucrările unor istorici de seamă până la jurnalele, mărturiile unor personalități, ale unor oameni ce nu ezită să-și împărtășească experiențele de viață. Oferta e variată, abordând subiecte unele mai interesante decât celelalte. Iar pentru mine este o desfătare să citesc aceste cărți, să călătoresc mai mult sau mai puțin departe, să depășesc granițele temporale. Căci, într-adevăr, cărțile de istorie (mai ales, cele din categoria non-ficțiune) sunt veritabile mașini ale timpului, oferindu-ne posibilități nenumărate.

De această dată am savurat o lucrare incredibilă, am făcut o incursiune în istoria Balcanilor, o regiune din care facem și noi parte și care ne-a influențat în mod direct de-a lungul timpului. Este de apreciat și de lăudat efortul autorului Andrew Baruch Wachtel de a sintetiza într-un număr oarecum redus de pagini atâtea evenimente, viața atâtor oameni, trecutul atâtor națiuni, popoare și state. Totul într-o manieră riguroasă și accesibilă, deopotrivă, astfel încât poate fi lecturată atât de specialiști cât și de publicul larg.

Andrew Baruch Wachtel a absolvit Harvard College în 1981, apoi a studiat limbile și literaturile slave la Universitatea Berkeley din California, unde a primit titlul de doctor în 1987. Fiind un cercetător cu o arie largă de interese, acesta s-a concentrat în special pe complexa interrelaționare dintre istorie și cultură. Pe lângă studiile academice pe teme cum ar fi cele legate de Rusia, Balcani și Europa de Est traduse în limba engleză. Este profesor de științe umaniste la Universitatea americană Northwestern.

Se știe că Peninsula Balcanică, situată în sud-estul Europei este un loc pestriț, în adevăratul sens al cuvântului. Dacă aruncăm o privire asupra unei hărți politice contemporane, vom putea observa cum teritoriul predominant muntos este împărțit de un număr mare de state. De la România, Bulgaria, până la Albania și Grecia. La prima impresie am considera că nu au nimic în comun, că sunt total diferite.

Dar în această diversitate se evidențiază un trecut comun, o istorie fluctuantă, ce le-a îndepărtat și le-a adus aproape. Unele din problemele politice actuale au drept cauze evenimente din trecut, motiv pentru care autorul hotărăște să înfățișeze drumul ,,parcurs” de Balcani din cele mai vechi timpuri și până în prezent.

,,Fascinanți și, în aceeași măsură, controversați, Balcanii au reprezentat, de la bun început, mai mult decât o simplă noțiune geografică. Ei sunt mai degrabă un spațiu cu multe conotații  negative, un stigmat al Europei. Criza economică din Grecia, cea a refugiaților, atentatele sângeroase și încercarea eșuată a unei lovituri de stat în Turcia sunt doar câteva dintre evenimentele care au dat, în ultimii trei ani, noi dureri de cap cancelariilor occidentale. Vorbim de un spațiu volatil, cu un amestec rar întâlnit de naționalități, unde granița dintre erou național și criminal de război rămâne, adeseori, insesizabilă.” (Daniel Cain)

Regiunea, nu foarte bogată în resurse, a fost populată de timpuriu, primele urme ale existenței umane datând de mii de ani. Prima civilizație referitoare la care s-au găsit suficiente mărturii este cea miceniană (cretană), urmată de apariția grecilor clasici, cei responsabili de punerea bazelor culturii occidentale și de răspândirea civilizației elene în întregul bazin mediteranean. Cu timpul și-au făcut apariția tracii viteji, macedonenii dornici de cuceriri, ilirii cei barbari și, în cele din urmă, romanii ce nu au ezitat să-și lărgească influența asupra întregii peninsule.

În perioada Evului Mediu, populațiile balcanice au încercat, rând pe rând, să constituie state independente, dar Imperiul Bizantin n-a încetat să-și manifeste dominația asupra regiunii. Încă de pe atunci proasta organizare și incompetența unor conducători au dărâmat ceea ce zidiseră alții. Existența formațiunilor prestatale, a micilor ,,regate”, a contribuit într-o oarecare măsură la înfăptuirea statelor moderne, întrucât națiunile proaspăt creștinate au cunoscut, pentru scurt timp ce-i drept, o individualizare.

,,Andrew Wachtel realizează o sarcină aproape imposibilă: prezentarea a 3000 de ani de istorie într-o carte de 200 de pagini… Autorul încearcă să demonstreze că istoria Balcanilor înseamnă diversitate, complexitate și armonie. Wachtel călătorește în Balcani, pentru a scoate în evidență calitățile eterogene ale vieții culturale, politice și economice din întreaga peninsulă…” (Journal of World History)

Expansiunea otomană, căderea Constantinopolului (1453) au fost decisive pentru Balcanii ce s-au trezit, pe nepusă masă, sub autoritatea musulmanilor. Chiar și așa, au profitat de politica permisivă a Sublimei Porți, bucurându-se de drepturi și libertăți, fără a fi supuși unei omogenizări.

Secole de-a rândul națiunile au conviețuit, în ciuda structurii confesionale diversificate, a limbilor și dialectelor diferite. Aparenta armonie este înlocuită în secolele XIX-XX de numeroase conflicte. Declinul Imperiului Otoman s-a răsfrânt direct asupra situației din Balcani. Acum ar fi fost prilejul popoarelor de a se elibera, însă Marile Puteri puseseră ochii pe moștenirea ,,bolnavului Europei”. Imperiul Habsburgic (mai târziu, Austro-Ungar) și Imperiul Țarist și-au lărgit încet-încet ariile de influență. Dar butoiul cu pulbere stătea să explodeze, ceea ce s-a și întâmplat, ducând la izbucnirea Primului Război Mondial.

,,Cartea lui Wachtel nu numai că risipește mitul Balcanilor ca ținut al violenței și al urii ancestrale, ci se concentrează și asupra transformării gradate a regiunii dintr-o zonă-tampon, de graniță în Europa de Sud-Est contemporană.” (Slavic and Eastern European Journal)

Imediat după marea conflagrație, situația s-a stabilizat într-o anumită măsură. Republica Turcia fusese proclamată la Ankara, iar harta Balcanilor era împărțită de state independente, precum România, Bulgaria, Grecia, Albania și Iugoslavia. Caracterul eterogen al celei din urmă a determinat alte animozități, sfârșind prin destrămarea republicii federale. Astfel, în prezent, Balcanii sunt ocupați de douăsprezece state, iar dintr-o zonă-tampon, dintr-o zonă mărginașă au devenit zona sud-estică a Europei. În sfârșit, s-au integrat în bătrânul continent, fără a se înțelege că problemele au dispărut definitiv.

Ceea ce este fascinant la cartea lui Wachtel este senzația pe care ni-o oferă lectura. Nu ne face să credem că avem în față o carte de istorie plictisitoare, ci, dimpotrivă, că citim jurnalul unui călător aventurier. Acesta ia la pas Balcanii dintr-un capăt în altul, din Preistorie până în secolul al XXI-lea. Ne împărtășește experiențe culturale și aspecte despre care nu aveam habar. Ne oferă ocazia de a rămâne cu gura deschisă de uimire. Ne stârnește interesul, ne determină să renunțăm la anumite prejudecăți, iar pe balcanici să fim mândri cu identitatea noastră.

Vă recomand să citiți ,,Balcanii. O istorie despre diversitate și armonie”! Vă invit într-o călătorie de neuitat. Aveți încredere în mine! Înarmați-vă cu un creion/pix (sigur veți avea nevoie) și plecați la drum. Peninsula Balcanică, centru al ortodoxismului, este un loc aparte, unic în lume. Citiți, studiați istoria, depășiți orice limite. Ce poate fi mai frumos?

P.S.: Eu ador coperta! Este atât de realistă și de sugestivă pentru situația politică de la începutul secolului al XX-lea 😀

 Mulțumirile mele se îndreaptă către Grupul Editorial Corint, ce mi-a oferit șansa de a citi această lucrare! Cartea poate fi achiziționată de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere. 

    LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Imagini pentru balcanii o istorie despre diversitate

Reprezentativ

,,Sultana Kösem” de Aslî Eke

În ultima perioada este imposibil să nu auzim măcar pe cineva vorbind despre serialul ,,Kösem”, difuzat la Kanal D. O mulțime de telespectatori își petrec serile relaxându-se în fața micilor ecrane și urmărind o poveste desprinsă parcă din cele o mie și una de nopți. Este cert că povestea măreței sultane a avut și are un mare impact, că prinde la public. Și eu mă număr printre fanii acestei producții turcești, iar vestea publicării unei cărți referitoare la acest personaj m-a bucurat peste măsură. La doar o lună de la premiera serialului în România, Editura Corint a lansat volumul de față. Asta da promptitudine!

Am primit cartea a cărei copertă m-a cucerit de la prima vedere și m-am apucat imediat de citit. De la început am fost conștient că am în față o operă de ficțiune și că n-are nicio legătură cu serialul, de altfel rodul imaginației unor producători. Am parcurs paginile cu parfum de cerneală cu o nespusă plăcere. Am avut impresia că eu însumi sunt parte a acestei povești, că fac o călătorie la începutul secolului al XVII-lea și că mă pierd într-o lume diferită, condusă după alte legi și principii, dar care nu încetează să uimească.

,,De cum a rostit cuvintele, a început să-mi mângâie părul asemenea unei mame afectuoase. Prin acest gest al său reușise să-mi mai domolească temerile. Și tot ce gândisem doar cu puțin timp în urmă despre această femeie. Experiențele mele de mai târziu aveau să mă învețe că frica reprezintă începutul unor griji nefondate.”

Despre sultana Kösem s-au scris și s-au vehiculat multe. Părerile istoricilor sunt împărțite. Un lucru e sigur: această femeie a reușit să conducă un imperiu, să-i asigure o oarecare stabilitate timp de decenii. După măreața Hürrem, curajoasa Nurbanu și preafrumoasa Safiye a început epoca lui Kösem. Deprinzând de la strămoașele sale calitățile unei Valide Sultan (sultană-mamă), a manipulat bărbații din viața sa, a făcut orice pentru bine copiilor săi și al Imperiului Otoman. Deși după ea au mai existat și alte femei care au ținut statul în frâie, în perioada cunoscută ca și Sultanatul Femeilor (Kadını Saltanatı), niciuna nu a reușit să aibă o activitate vastă asemenea sultanei Kösem, să ajungă la nivelul și gloria ei.

Sultanul Ahmed s-a îndrăgostit nebunește de această femeie, i-a pus lumea la picioare, a eliberat-o și s-a cununat cu ea. O onoare de care puține sultane au avut parte. Influența sa nu s-a manifestat doar în cadrul haremului, în spatele zidurilor groase de la Topkapî. A atras de partea sa oameni politici, ulemale, ieniceri. A câștigat inimile poporului prin activitatea sa caritabilă. S-a îngrijit de cei bolnavi, de cei săraci, de femei și copii, deopotrivă.

,,Cu fiecare apus de soare se ridica un miros care suprima izurile de mirodenii și pește ce împresurau orașul. Bineînțeles că nu era mirosul Istanbulului care putrezea sau al Bosforului pe care un iubit îl lăsa în urmă în strigătele unei zile pierdute. Acesta era un miros proslăvit de haosul creat de teamă și depravare, mirosul poruncilor și al celor zdrobiți de aceste porunci. Se răspândea pe străzile înguste și noroioase, dar și prin piețele devenite cele mai frecventate locuri de trăsurile ale căror perdele ascundeau comori misterioase. Acest miros este suprimat doar de creațiile Marelui Sinan.”

A fost regentă, sultană-mamă, s-a precupat de bunăstarea dinastiei. De asemenea, tot ea a contribuit la interzicerea fratricidului și la modificarea unor tradiții străvechi. Pentru prima oară sultanul nu-și mai ucidea frații, permițându-le să stea închiși în ,,cușca de aur”. Totodată, succesiunea dinastică nu se mai realiza exclusiv din tată în fiu, frații sultanului având șansa de a fi încoronați la rândul lor.

Este greu, dacă nu chiar imposibil, să rezumi viața unei asemenea personalități într-o carte, darămite în câteva rânduri. Tânăra autoare Aslî Eke nu a avut de gând să scrie o biografie propriu-zisă, nici o lucrare de ficțiune care să contrazică adevărul istoric. Nu. Ea nu a făcut altceva decât să umple niște lacune ale istoriei, având la bază o documentare temeinică. A dorit să ofere o altă imagine a lui Kösem care, înainte de toate, înainte de a fi o sultană favorită (haseki), o Valide Sultan admirabilă, o mamă dedicată și o soție iubitoare, a fost femeie și om. Cu defecte și calități. Cu slăbiciuni și puncte tari. Cu lumină și întuneric. A avut de toate, căci fără acest echilibru dintre bine și rău n-ar fi ajuns niciodată sultana Kösem (lidera, conducătoarea).

,,Magia cuvântului ,,palat” mă învăluise deja. Acum aveam să o ascult pe femeie și să-i respect ordinele. Întunericul căzuse peste mine, învățam să nu mă mai tem de întuneric, dar în același timp speram ca el să mă ajute. În sufletul meu, doliul se încheia treptat, pentru prima dată eram singură că soarele va răsări și pentru mine. Doliul nu era sfârșitul, el putea fi considerat un nou început…”

Cartea debutează cu plecarea tinerei grecoaice Anastasia din insula Tinos și îmbarcarea sa forțată pe un vas otoman. Datorită frumuseții sale izbitoare a fost trimisă drept cadou proaspătului sultan Ahmed I. În această situație, este conștientă că nu se va mai întoarce niciodată acasă, că nu va mai auzi graiul grecesc pe care-l iubește atât de mult. O parte din sufletul său rămâne pe meleagurile natale, însă o așteaptă o nouă viață, o aventură care o va schimba radical.

Apele Bosforului o întâmpină, urându-i bun venit. Locul în care a ajuns pare să o fi așteptat dintotdeauna. Câțiva eunuci o duc la palatul Topkapî. Chiar dacă Măria Sa nu se află în capitală, Anastasia deține deja un statut în harem. Devine sultană fără să fi născut vreun fiu, îl vrăjește pe Ahmed cu frumusețea și mintea sa. Duce o viață de huzur, își face prieteni și-și petrece zilele răsfățându-se cu bunătăți, consumând alcool, fumând din narghilea.

,,Râsul lui mărturisea într-un fel că destinele noastre se vor intersecta doar într-un punct, fără să se unească vreodată; pe măsură ce râdea, părea că plânge. Când a încetat, îi dispăruseră și gropițele din obraj. În fața mea stătea un copil, ca și mine; în timp ce-mi săruta mâinile care ardeau în palmele lui fierbinți, mi-a răspuns la întrebare.

– Momentul în care îmi întâlnesc îngerul păzitor.

Sărutările îi erau blânde, la fiecare sărutare își închidea  strâns ochii. Era obișnuit să rămână în întuneric.”

Tânăra face totul după bunul plac, făcându-se remarcată prin caracterul rebel, libertin. Mama lui Ahmed, sultana Handan, nu-i pune bețe-n roate, ba chiar moare curând. Cadâna Mahfiruze Hatice îi naște sultanului un fiu, însă noua Anastasia, botezată Mahpeyker Kösem, este o sultană prin felul de a fi, născută pentru a conduce.

Pe parcursul  întregii cărți este prezentată latura ascunsă a lui Kösem. Îi aflăm gândurile, sentimentele, minciunile. Aslî Eke conturează cu mult talent portetul psihologic al acestei femei mărețe. Viața de la palat este prezentată în culori vii și tonuri cenușii, cu monotonia și farmecul său. Cu râsete și lacrimi, cu loialitate și infidelități, cu intrigi. În harem orice este permis, întrucât acest loc este guvernat de dragoste și război. Un rai în mijlocul iadului, un colț de infern în întinsul paradis.

,,- Sigur te vei întoarcem, Kosem; te vei întoarce pentru mine… te vei întoarce pentru că eu te doresc, te iubesc și mi-e dor de tine. Pentru că tu ești cea pe care o iubesc cu adevărat.

A gemut ca un animal în agonie. Da, el se gândea la mine; simțisem asta din frământările copacilor ce dispăreau în urma mea și din tresăririle inimii mele. Îl puteam auzi cum mă striga în fiecare zâmbet al lui Cemal sau când Firuze își trăgea brusc răsuflarea. Am înțeles; aveam să fiu mereu în față.”

În acest loc de basm, închis între patru pereți, Kösem cunoaște lumea, libertatea, iubirea. Depășește orice obstacol și renaște de fiecare dată din propria cenușă, devenind și mai puternică și mai curajoasă, pregătită pentru a înfrunta viața. Și, într-un final,  vine și vestea mult așteptată: Kösem urmează să-i ofere un prinț Măriei Sale.

Citind rândurile ce denotă măiestrie nu te-ai gândi nici măcar o clipă că au fost așternute pe hârtie de o adolescentă. Scriitura este complexă și te prinde în mrejele poveștii, fără a-ți mai da drumul. Cu toate că firul narativ cuprinde doar primii doi ani de la venirea Anastasiei în metropola de pe Bosfor, cartea lui Aslî Eke reprezintă o lectură de excepție, pe care vi-o recomand tuturor!

Pregătiți-vă pentru a face cunoștință cu lumea din spatele vălului, cu băile lungi la hamam și cu niște persoanaje atent creionate. Sunt sigur că vă va plăcea această escapadă în Orient, departe, într-o epocă de mult apusă…

   Mulțumesc Editurii Corint pentru șansa neprețuită de a citi această bijuterie literară! ,,Sultana Kosem” poate fi achiziționată de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere. Pentru a fi la curent cu noutățile și promoțiile editurii, nu ezitați să-i accesați pagina de facebook

     LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Imagini pentru sultana kosem aslî eke

Reprezentativ

,,Noaptea de foc” de Eric-Emmanuel Schmitt

Unele cărți sunt scrise doar pentru a destinde publicul și pentru a-l ajuta să se elibereze de tot stresul cotidian. Altele îl implică pe cititor, îl determină să se identifice cu cele scrise, să treacă fiecare cuvințel prin cele două filtre ale sale: mintea și sufletul. O astfel de carte este ,,Noaptea de foc”, ca oricare alt titlu ce poartă semnătura lui Eric-Emmanuel Schmitt. După ,,Oscar și Tanti Roz”, respectiv ,,Domnul Ibrahim și florile din Coran”, am avut deosebita plăcere de a ține în mână acest volum, pe care l-am citit cu o deosebită plăcere.

Acum, după ce am dat ultima pagină, nu știu ce să spun. Că mi-a plăcut nespus nu ar fi suficient. Această minunăție de carte te zdruncină din adâncul sufletului, te macină picătură cu picătură, culminând cu o furtună de nisip. Ești acoperit din cap până-n picioare, simțurile îți sunt inundate și te topești sub acțiunea soarelui dogoritor. Focul te învăluie ca o mantie distructivă și protectoare, deopotrivă. Asculți liniștea nopții și lași să-ți curgă o lacrimă pe obraz…

,,O călătorie adevărată constă întotdeauna în confruntarea unor plămădiri ale imaginației cu o anumită realitate, situându-se între aceste două lumi. Atunci când nu pornește la drum cu nici o așteptare, călătorul nu va vedea decât ceea ce poate fi văzut cu ochii; în schimb, dacă și-a format deja în închipuire o imagine a locului pe care-l vizitează, va vedea mai mult decât se arată privirii și, dincolo de clipa prezentă, îi va întrezări trecutul și viitorul; și chiar dacă ar suferi o dezamăgire, aceasta i-ar fi mult mai de folos și l-ar îmbogăți oricum, spre deosebire de un simplu proces-verbal.”

În această ultimă carte, Schmitt alege să facă o dezvăluire, alege să împărtășească o experiență ce i-a marcat existența odată pentru totdeauna. La vârsta de doar 28 de ani a renăscut din propria cenușă asemenea păsării Phoenix. S-a născut din nou în deșert, fiind o altă persoană, una care a descoperit niște taine ale acestei lumi complicate. Iar totul a început cu o propunere venită din partea regizorului Gerard de a face un film despre Charles de Foucauld. Tânărul conferențiar din Lyon a acceptat fără să știe că viața și divinitatea aveau să-i ofere o lecție.

Astfel, Eric și Gerard ajung în Sahara algeriană pentru a vedea cu proprii ochi locul unde călugărul și-a petrecut ultimii ani de viață și fortăreața construită de acesta la Tamanrasset. Călătoresc câteva zile prin deșert, alături de un grup pestriț de turiști, sub atenta supraveghere a ghidului tuareg Moussa. Descoperă pe propria piele arșița, mersul pe cămile, pașii făcuți printre dunele de nisip, asfințiturile femecătoare și nopțile friguroase. Însă pentru Eric nu este doar o simplă expediție, ci o căutare a unor răspunsuri, o căutare a eului său interior.

,,Din vârful unei dune, Abayghur scruta zarea. Linia orizontului i se reflecta în ochi, împărțindu-i în două, o jumătate de cer limpede, o jumătate de pământ întunecat. Nu reușeam să ghicesc sentimentele care se perindau dincolo de această reflexie. Stătea drept, de nepătruns, placid și etern, ca și lumea.

S-a lăsat o tăcere grea, compactă. Iată-ne singuri, pentru zece zile, în inima deșertului.

Nici o cale de scăpare.

Începea aventura.

Avea oare să fie un calvar, sau un extaz?”

Deșertul, văzut prin ochii protagonistului, capătă o aură magică, inexplicabilă. Această mare aurie pare să ascundă cheia universului, locul în care oricine și orice este ,,dezbrăcat” de secrete. Un spațiu interminabil, un tărâm ce face legătura între lumea noastră și cea de dincolo. În această țară a contrastelor, totul este sacru, totul capătă o însemnătate și o valoare. Aici par să conviețuiască toate zeitățile pământului, toate credințele, adevărul suprem strecurându-se printre firele de nisip, stâncile golașe și puținele plante ce îndrăznesc să-și ducă traiul pe aceste meleaguri.

Eric parcurge un drum inițiatic, fapt pentru care-l putem considera un veritabil personaj al bildungsromanului. Se îndrăgostește de deșert și îl simpatizează pe ghidul tuareg. Se înțeleg fără a ști limba celuilalt, căci inimile lor deprind graiul acestui loc veșnic torid. Din prea multă îngâmfare și o oarecare inconștiență, se depărtează de grup și se pierde printre stânci. Petrece o noapte de unul singur, luptându-se cu el însuși pentru supraviețuire. Are parte de o revelație, o revelație pe care o primește el – un ateu, dar căreia îi dă ascultare, îi permite să se cuibărească în sufletul său. Poate că totul a fost doar un delir, însă cert este că i-a schimbat perspectiva asupra lumii. A învățat să creadă, să accepte și, cel mai important, să asculte. Glasul naturii, glasul inimii…

,,Țara mea… Aveam o țară? Acum știam că vin de nicăieri și că nu merg nicăieri. Doar rătăcesc. Am primit soarele la zenit. Țara mea? Deșertul e țara mea, fiindcă e o țară a celor fără de țară. E țara oamenilor adevărați, care se eliberează de orice legături. E țara lui Dumnezeu.”

Eric dinainte de călătorie nu mai este același cu cel de după. L-am putea compara cu Santiago din ,,Alchimistul” de Paulo Coelho. Amândoi au căutat ceva și au ajuns să-l găsească unde se așteptau mai puțin: lângă ei, uimitor de aproape. Santiago râvnea după o comoară, pe când Eric dorea niște răspunsuri. Stilul în care sunt scrise cele două cărți este cât se poate de asemănător. Personal, îmi oferă aceleași trăiri, senzații. Poate că exagerez sau poate că nu, dar pentru mine Schmitt este Paulo Coelho  al Europei, al lumii francofone. Le citesc cărțile cu aceeași plăcere, cu aceeași sete, de parcă aș fi pierdut într-un deșert al ignoranței…

Vă recomand  cu mult drag ,,Noaptea de foc” a lui Eric-Emmanuel Schmitt! Vă veți abține cu greu să subliniați (să transcrieți) toate ideile și conceptele pe care autorul nu ezită să le expună. Veți citi această poveste, vă veți dori să trăiți și voi o noapte de foc în Sahara și veți aștepta o revelație. Însă nu uitați: deschideți-vă mințile și inimile și simțiți adevărul. Îl veți putea găsi în fiecare particulă ce vă înconjoară…

     Păreri: 

  • ,,Îmi schimbasem concepția despre călătorie: destinația contează mai puțin decât renunțarea. A pleca nu înseamnă a căuta, ci a părăsi totul, apropiați, vecini, obiceiuri, dorințe, opinii, pe tine însuți. Nu are rost să pleci decât ca să te abandonezi necunoscutului, neprevăzutului, posibilităților infinite, chiar imposibilului. A pleca înseamnă să-ți pierzi reperele, stăpânirea, iluzia că știi și să fii dispus să întâmpini ceea ce e ieșit din comun. Adevăratul călător rămâne fără bagaje și fără țintă.“ (Eric-Emmanuel SCHMITT)
  • ,,Schmitt îmbină relatarea foarte personală a experienței mistice cu superbe dialoguri pe tema spiritualității purtate cu tovarășii săi de călătorie. Fie că sunt sceptici, atei sau credincioși fervenți, fiecare are ceva de spus și de împărtășit.” (Lire)

Mulțumesc mult Librăriei Online Libris pentru șansa neprețuită de a citi această carte! Aceasta poate fi achiziționată de pe site-ul librăriei, alături de multe alte titluri din seria de autor Eric-Emmanuel Schmitt. Pentru a fi la curent cu noutățile și promoțiile Libris, nu ezitați să le dați un like pe pagina de facebook 🙂 

      LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Imagine similară

Reprezentativ

,,Sub aceeași stea” de John Green

Am auzit vorbindu-se atât despre această carte, o mulțime de laude și aprecieri din partea cititorilor din întreaga lume. Am tot amânat această lectură și acum regret într-o oarecare măsură această tergiversare. Sau poate că așa este mai bine, că am avut răbdarea de a mă mai coace la minte pentru a înțelege această poveste. Pe John Green l-am cunoscut, nu demult, prin intermediul unei alte cărți încântătoare, ,,Fulgi de iubire”, așa că știam la ce să mă aștept. Însă ,,Sub aceeași stea” reușește să întreacă orice așteptări, fiind, fără exagerare, o capodoperă a genului Young Adult.

Ești fascinat de rândurile așternute de această revelație a literaturii pentru adolescenți, ești prins în mrejele poveștii, cazi într-un abis, aparent, fără fund. În tot acest timp îți dorești ca povestea să nu se sfârșească, să rămâi captiv în acest univers în care aerul, oamenii, sufletele freamătă neîncetat.

      „Viaţa nu e o fabrică de îndeplinit dorinţe.”

Facem cunoștință cu Hazel Grace, în vârstă de doar șaisprezece ani. Pentru ea totul este altfel, căci se numără printre nefericitele victime ale cancerului tiroidial. Problemele de sănătate i-au măcinat anii cei mai frumoși ai vieții, iar acum continuă să lupte pentru a-și prelungi puținul timp rămas. Cât de curând va părăsi această lume, însă până atunci trebuie să-și poarte crucea, în stadiul în care poate să respire doar artificial, cu ajutorul tuburilor cu oxigen.

La insistențele părinților, acceptă să meargă la ședințele Grupului de sprijin, să stea în ,,întru totul în inima lui Hristos” și să învețe să-și accepte soarta. La una din aceste ședințe, de-a dreptul plictisitoare, Hazel îl întâlnește pe Augustus Waters, un adolescent chipeș, unul din supraviețuitorii cancerului. A trecut peste această boală ce i-a atacat sistemul osos, acum este în regulă, cu excepția unei proteze la unul din picioare. Ceva se întâmplă, căci se simt atrași unul de altul încă din prima clipă.

Așa începe o frumoasă prietenie, urmată, la scurt timp, de o frumoasă poveste de dragoste…

„- De ce mă privești în felul ăsta?
– Deoarece ești frumoasă. Îmi face plăcere să privesc oameni frumoși și, cu ceva timp în urmă, m-am hotărât să nu-mi interzic plăcerile mai simple ale vieții.”

Augustus este pasionat de universul jocurilor video, pe când Hazel are o obsesie pentru ,,O durere supremă”, romanul lui Peter Van Houten. I-l recomandă și lui, iar el nu ezită să-l citească. Ca și Hazel rămâne cu anumite întrebări, povestea Anei începând să-i lege ca o plasă din care, odată încâlcit, nu mai poți scăpa. Petrec momente frumoase împreună, simt fluturași în stomac, privesc lumea ce-i înconjoară cu alți ochi. Descoperă iubirea și adevăratele valențe ale vieții, ale efemerității umane…

Hazel este ținută în viață numai și numai datorită unui medicament miraculos. Nu se poate vindeca, însă momentul final este amânat pe cât posibil. Chiar și așa conștientizează că va muri curând, că nu va reuși să se bucure pe deplin de viață. Acest adevăr n-o împiedică să se gândească la celelalte personaje din ,,O durere supremă”. Trebuie să afle finalul pe care autorul și l-a imaginat pentru ele. De-a lungul timpului i-a expediat numeroase scrisori în Olanda, unde s-a stabilit, dar n-a primit niciun răspuns.

„Doamne, dă-mi liniștea să accept lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba și înțelepciunea de a le deosebi.”

De data aceasta o contactează pe secretara lui Van Houten și minunea se întâmplă: primesc un răspuns. Nu li se oferă epilogul cărții, însă în mod indirect sunt invitați în Olanda pentru o discuția față-n față cu autorul. Această perspectivă îi încântă peste măsură pe cei doi tineri. O călătorie peste ocean, din America în Europa, este, cu siguranță, o ocazie unică în viață. Există câteva impedimente, însă fiecare problemă vine la pachet cu soluția sa.

Vor afla Augustus și Hazel răspunsurile acelor întrebări ce-i macină? Vor putea profita de o ieșire în cuplu, de o escapadă în care să fie ei doi și iubirea lor? Dar povestea lor, atât de fascinantă și sortită sfârșitului, cât timp va mai rezista?

       „Fără durere, cum am putea ști ce e bucuria?”

Consider că e inutil să menționez finalul acestei cărți. Mulți îl știu deja, însă, cine știe, poate sunt și persoane pentru care merită să păstrez suspansul, care nu doresc spoilere. Cert e că ,,Sub aceeași stea” reușește să expună cititorilor o istorie specială, unică, un elogiu adus adolescenței și iubirii, un solemn discurs despre boală și inevitabila moarte. Fiecare pagina din această carte se aseamănă cu o gură de șampanie, pe măsură ce avansezi cu lectura simți cum o aură de stele sclipitoare te înconjoară. Oscilezi între o stare de euforie și una de profundă melancolie, devii conștient de nedreptatea și cruzimea ce ne guvernează viețile.

Îi îndrăgești iremediabil pe Hazel și pe Augustus, ți se rupe sufletul observându-le situația. Nutrești admirație, respect, apreciere pentru acești eroi și lupți contra sentimentului de compasiune. Acești protagoniști desprinși parcă dintr-o tragedie shakespeariană nu au nevoie de mila celorlalți. Au nevoie de încredere și de un ,,monument” care să dăinuiască veșnic, să amintească și să aducă la cunoștință frumoasa lor poveste de dragoste. O poveste atât de scurtă, dar extrem de profundă…

Concluzie: Sub aceeași stea este o carte genială, o poveste emoționantă și nespus de frumoasă despre iubire, adolescență, cancer și efemeritatea existenței umane. Genul de carte ce te mișcă profund, ce-ți scoate la suprafață toată umanitatea și toate lacrimile de care ești în stare. Pe alocuri te și amuză, îți descrețește fruntea cu umorul negru pe care-l are din belșug. Pe parcursul întregii lecturi ești într-un du-te vino, oscilând între speranță și deznădejde, între lumină și întuneric, între viață și moarte. Acest zbucium interior nu-ți dă pace, culminând cu o ploaie de stele ce te acoperă în întregime, ce-ți vindecă rănile și suferința…

     Părerile criticilor: 

  • ,,Sub aceeași stea este un amestec de melancolie, duioșie, înțelepciune și umor.”
    The New York Times
  • „Povestea de iubire dintre Hazel și Augustus este cu atât mai reală, cu cât este condamnată încă de la început. Curajul și seninătatea de care dau dovadă sunt o lecție de viață dintre cele mai impresionante.” – Entertainment Weekly
  • ,,Un Love Story modern și provocator pentru Generația Internetului.” – Family Circle
  • ,,Îți frânge inima – dar te și face să crezi cu putere în frumusețea vieții.” – The Atlantic
  • ,,Sub aceeași stea este o carte autentică și emoționantă despre iubire și curaj.” – Time Magazine
  • ,,Hazel și Augustus te cuceresc pe loc.” – People

   Mulțumesc nespus Librăriei Online Libris pentru șansa neprețuită de a citi această carte! ,,Sub aceeași stea” poate fi achiziționată de pe site-ul librăriei, alături de multe alte titluri ale autorului John Green, la prețuri promoționale și cu transport gratuit (dacă comanda depășește 30 de lei). Pentru a fi la curent cu ofertele Libris, nu ezitați să le dați un like pe facebook

  LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Imagini pentru sub aceeași stea

Reprezentativ

,,Înainte să te cunosc” de Jojo Moyes

Această carte e deja celebră, foarte multe persoane din lumea întreagă au citit-o sau își doresc din tot sufletul s-o citească. Are și o ecranizare, cu tot atâta succes, ce te invită să descoperi frumoasa poveste ce a luat naștere din condeiul lui Jojo Moyes. La început am fost tentat să nu acord atenție acestui titlu, căci părea ceva extrem de siropos și, cu siguranță, nu pe gustul meu. Totuși i-am acordat o șansă, gândindu-mă că, cine știe, poate îmi va plăcea. Acum, după ce am citit-o pe nerăsuflate, nu pot să zic decât că aș fi pierdut foarte mult din cauza preconcepțiilor greșite.

A întrecut orice așteptări, a fost o lectură încântătoare, fără exces de romance, având la bază o situație cât se poate de realistă. Am savurat-o la propriu și singurul lucru la care mă gândesc acum e că: VREAU VOLUMUL 2 CÂT MAI CURÂND! Pe bună dreptate i se face atâta publicitate, căci merită să fie citită și răscitită de oricine, fără excepție.

„O narațiune ingenioasă, cu personaje încântătoare. O poveste dulce-amăruie despre dragoste și renunțare. O lectură extraordinară.” Daily Mail

Personajul principal este Louise Clark. Are douăzeci și șase de ani și până acum nu și-a descoperit vocația, crescând în umbra unei surori atotștiutoare. Locuiește în continuare cu părinții săi, cu sora și fiul acesteia într-un orășel turistic englez. Lucrează la o cafenea, îi place ceea ce face, se simte bine în mijlocul atâtor oameni, martoră a vieților lor schimbătoare. Are un iubit ahtiat după sport și un corp de invidiat. O tânără cât se poate de normală. Totul până când își pierde slujba de la Buttered Bun.

Pentru moment se simte confuză, nu știe ce va face mai departe. Unde va lucra? Va găsi o slujbă care să-i permită să-și susțină financiar familia aflată într-o perioadă dificilă? Își caută de lucru, însă orașul natal nu îi oferă prea multe oportunități, niciuna care s-o mulțumească. Are un dram de noroc însă și găsește o ofertă foarte bine plătită, dar în privința căreia este destul de sceptică la început. Nevoia de bani o determină să accepte și așa ajunge să lucreze pentru o familie extrem de bogată.

,,Și atunci am făcut singurul lucru care mi-a trecut prin cap. M-am aplecat peste el și mi-am lipit buzele de ale lui. Inițial, el ezită, dar în cele din urmă îmi răspunse la sărut. Pentru o clipă, am uitat tot – cele un milion de motive pentru care n-ar fi trebuit să fac asta, temerile mele, pentru ce ne aflam acolo. L-am sărutat, inspirându-i mirosul pielii, simțindu-i părul moale sub degete, și, când el mă sărută, toate gândurile mi se risipiră, și am rămas doar noi doi, eu și Will, pe o insulă în mijlocul oceanului, sub o mie de stele care sclipeau pe cer.”

Familia Traynor are, din păcate, un fiu pentru care viața nu pare să mai merite a fi trăită. Will, în vârstă de 35 de ani, a fost un mare om de afaceri, pasionat de călătorii și sportul extreme. Viața pe care oricine i-ar fi invidiat-o s-a schimbat definitiv după accidentul de motocicletă pe care l-a avut. Acum este tetraplegic, nu se poate deplasa decât în scaun cu rotile, nu poate mâncă, bea de unul singur, lucruri extrem de firești și banale pentu noi ceilalți.

Sarcina lui Lou este aceea de a-i fi alături întreaga zi, înveselindu-l, ținându-i companie și, mai ales, avându-l sub supraveghere. Inițial, îi este extrem de dificil, Will pare un nesuferit și are o atitudine ce o rănește. Dar treptat cei doi se împrietenesc, Lou îl face să zâmbească, să râdă, iar timpul petrecut împreună nu pare să mai treacă la fel de greu. Tânăra se schimbă, își dă seama că Patrick nu e tocmai bărbatul cu care i-ar plăcea să-și petreacă restul vieții. Will o ajută să se descopere, să se cunoască mai bine pe ea însăși și încearcă să-i insufle dorința de a se autodepăși.

,,În cele din urmă, m-am răsucit pe o parte, cu spatele către mare, și l-am privit pe Will.El își mișcă puțin capul ca să-mi întoarcă privirea în lumina slabă, și am simțit că îmi spune același lucru. ”Va fi bine”. Pentru prima oară în viață am încercat să nu mă mai gândesc la viitor. Am încercat doar să trăiesc, să las, pur și simplu, senzațiile acelei seri să mă străbată. Nu pot spune cât de mult am rămas amândoi așa, sorbindu-ne din ochi unul pe celălalt…”

La un moment dat, Lou află un fapt îngrozitor. La sfârșitul celor 6 luni prevăzute în contractul ei de muncă Will se va duce, în ciuda rugăminților familiei sale, la un spital din Elveția pentru a-și curma zilele într-o manieră LEGALĂ. Asta o însuflețește pe Lou să lupte pentru ca Will să redescopere frumusețea vieții și să renască în el dorința de a trăi.

Va încerca din răsputeri să facă asta, îl va scoate din casă, își va dedica aproape tot timpul pentru îndeplinirea acestui scop nobil. Timp în care se va apropia din ce în ce mai mult de el, întrucât o poveste de dragoste se înfiripă atunci când te aștepți mai puțin. Va reuși Lou să-l convingă pe Will să renunțe la planul său morbid? Vor putea trăi fericiți până la adânci bătrâneți? Deși mulți au dezvăluit finalul, eu doresc să păstrez suspansul. Un final oricât de fericit sau de trist ar fi e mult mai plăcut atunci când îl descoperi de unul singur.

,,M-am întins pe pat și m-am gândit la Will. La furia și la tristețea lui. La ce-mi spusese mama lui – că eram unul dintre puținii oameni capabili să ajungă la sufletul lui. M-am gândit la pielea caldă, la părul și mâinile moi ale unui om viu, un om care era mult mai inteligent și mai amuzant decât aveam eu să fiu vreodată și care totuși nu putea concepe alt viitor decât distrugerea propriei vieți. Într-un sfârșit, cu capul afundat în pernă, am plâns, fiindcă, brusc, viața mea mi s-a părut mai neagră și mai complicată decât mi-aș fi imaginat-o vreodată. Mi-am dorit atunci să mă întorc înapoi în timp, la momentul când cea mai mare grijă a mea era dacă eu și Frank comandasem suficiente brioșe pentru cafea.”

Nu cred că mai e nevoie să adaug ceva. Dacă nu ați citit până acum ,,Înainte să te cunosc”, nu mai amânați! Sunt sigur că vă va cuceri și că veți trăi la intensitate maximă cele scrise, ca și mine de altfel. Veți râde și veți plânge alături de personaje, veți descoperi o poveste verosimilă din care veți învăța lecția iubirii necondiționate și a sacrificiului pentru persoana iubită. Citiți opera măiestrită a lui Jojo Moyes și lăsați-vă inima liberă! Să simtă, să bată mai tare, să iubească…

Mulțumesc Editurii Litera pentru șansa de a citi acest roman excepțional! Cartea poate fi achiziționată de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere.

      LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Reprezentativ

,,Privighetoarea” de Kristin Hannah

De când mă știu m-au fascinat poveștile legate de cel de-Al Doilea Război Mondial, am fost impresionat de tragediile aduse la pachet, am nutrit o admirație profundă pentru eroi, pentru cei care au salvat vieți, de multe ori cu prețul propriei vieți. NU consider necesare războaiele, diplomația fiind cel mai potrivit mijloc de a rezolva o problemă. Din păcate însă, războaiele au fost și sunt inevitabile. De aceea, e necesar să înțelegem ce înseamnă un război, ce înseamnă austeritatea, suferința, poate-poate vom învăța din greșelile strămoșilor noștri. Acesta este și rolul istoriei.

Citesc cu mare plăcere genul intitulat historical fiction, căci reușește să-mi ofere o imagine neașteptată, necunoscută și nu neapărat una falsă a istoriei. Reprezentanți de excepție ai genului îți permit să faci o călătorie în timp, să te familiarizezi cu atmosfera acelor vremuri. Acest lucru este valabil și în cazul romanului ,,Privighetoarea”, o adevărată capodoperă, o carte excepțională, ce-ți oferă de toate în cantități considerabile.

Am citit cu mare plăcere acest volum, i-am permis sufletului meu să zburde printre rândurile așternute cu măiestrie de Kristin Hannah. Am făcut o plimbare prin Franța nazistă, prin meleagurile subjugate de oameni lipsiți de suflet și scrupule, pământuri înecate de sânge și lacrimi, dar care și-au menținut flacăra speranței aprinsă. Chiar dacă în anumite momente de cumpănă, a fost la un pas de a se stinge. Am râs (foarte puțin ce-i drept), am plâns, am fost emoționat (touché). Le-am stat alături personajelor, ne-am sprijinit reciproc, ne-am revoltat, am trăit la intensitate maximă evenimentele.

„Mi-a plăcut nespus Privighetoarea de Kristin Hannah, o scriitoare americană deosebit de talentată; personaje bine conturate, intrigă excepțională, emoții extraordinare, cine își poate dori mai mult de la un roman?“ – Isabel Allende

Probabil vă întrebați cine este Privighetoarea, cine este această ființă diafană ce impresionează prin glasul și cântecul său fermecător. Privighetoarea este o tănâră de 18 ani, pe numele adevărat Isabelle Rossignol(Privighetoare), un simbol al Rezistenței franceze, al ambiției, sacrificiului, pasiunii și al speranței nemuritoare. Privighetoarea este un ,,passeur”, una dintre binefăcătorii unor posibile victime ale nemților. Își riscă viața, fiecare suflare poate fi și cea din urmă. Trăiește periculos, nimic nu o sperie și pune interesul națiunii mai presus de interesul personal.

,,În visele ei. Parisul era Paris,  neatins de război.

Orașul ei iubit era ca o curtezană cândva frumoasă, acum îmbătrânită și slabă, obosită și abandonată de iubiții ei. În mai puțin de un an, acestui oraș magnific îi fusese răpită însăși esența lui de tropotul neîncetat al cizmelor militare nemțești pe străzi, fusese sluțit de svasticile care fluturau pe toate monumentele.”

Anul 1939. Europa este un butoi cu pulbere, tendințele de hegemonie ale Germaniei hitleriste cresc considerabil. Însă pentru Vianne Mauric viața este cât se poate de frumoasă. Antoine e un soț iubitor, iar Sophie – fiica pe care orice părinți și-ar dori-o. Rachel este cea mai bună prietenă a sa încă din adolescență, petrec mult timp împreună, sunt amândouă învățătoare la o școală din Carriveau. Iubește și se află în deplină armonie cu natura. Cât de simplă și de mirifică este viața sa în acest colțișor al Franței!

Totul până când Antoine este mobilizat în armata franceză. Există certitudinea că războiul va începe și că nimic nu va mai fi la fel. Franța capitulează, căci trupele germane sunt mult mai puternice decât s-ar așteptat. Orășelul Carriveau nu face parte, din nefericire, din regiunea autonomă administrată de guvernul de la Vichy. Soldații germani ocupă o țară locuită acum în mare parte de femei, copii și bătrâni, neputincioși în fața faptului împlinit. Un regim de austeritate este impus, mâncarea este oferită cu porția. Cireașa de pe tort: căpitanul Beck este încărtiruit în casa Viannei și ea este nevoită să reziste tentației de a se îndrăgosti de acest bărbat fermecător.

Sora sa, Isabelle, nu rezistă prea mult aici și pleacă la Paris pentru a locui cu tatăl său. Nu crede că Franța a pierdut, este sigură că totul va fi bine. Nu are de gând să stea cu mâinile în sân, așteptând vreo minune. E hotărâtă să facă ceva, să-i ofere patriei sale ceea ce merită: libertatea și demnitatea. Devine Privighetoarea, este o membră activă a grupării antinaziste ce se străduiește să reziste pe acest ,,câmp de luptă”.

,,Capitulare.

Oare se așteptau să petreacă tot războiul în acea casă ca o fetiță neajutorată, spălând rufe și stând la cozi să cumpere mâncare și măturând podeaua? Trebuia să stea pe margine și să privească inamicul luând totul din Franța?

Întotdeauna, sau cel puțin de când își amintea ea, se simțea singură și deznădăjduită, însă niciodată atât de acut ca în acel moment. Era prinsă acolo, la țară, fără prieteni și fără nimic de făcut. 

Nu.

Trebuia să poată face ceva. Chiar acolo, chiar atunci.”

Genocidul evreilor se răspândește și în hexagon. Nenumărați oameni, lipsiți de orice vină, sunt deportați și omorâți. Și oare ce-a făcut acest popor blestemat ca să merite asta? Nu o să încetez niciodată să-mi adresez această întrebare. Nici măcar unui câine nu ai dreptul să-i oferi o astfel de soartă, darămite unor oameni. Rachel este evreică și-și ia adio de la copiii săi, de la viața necruțătoare. Vianne suferă nespus, inima sa sângerează pentru cea care i-a fost mai mult decât o soră. Garantez că cei care vor citi această carte, care vor încerca să empatizeze cu Vianne, nu vor reuși. Atât de îngrozitor, de neimaginat!

Deși stă sub același acoperiș cu dușmanul și nu pare a fi suficient de curajoasă pentru o asemenea faptă,  recurge la un gest eroic, acela de a salva copiii evrei și de a se asigura că vor reuși cândva să se întoarcă în sânul familiilor și a neamului lor. Nu numai Isabelle e cea capabilă de sacrificiu (într-adevăr,  o trăsătură de familie). Vianne acceptă orice pentru binele Sophiei și a mezinului lui Rachel pe care l-a adoptat. Este o mamă devotată, o mamă în adevăratul sens al cuvântului.

După război vine și pacea, după ,,iarna” cea grea vine și primăvara. La un moment dat, răsare din nou soarele pentru Franța, pentru asupriții acestui război ce a cuprins mapamondul. Rămâne să descoperiți cum ia sfârșit această istorie. Vianne îl va vedea pe Antoine pășind iar pe poarta casei? Isabelle va rezista, va face ca ,,Privighetoarea să cânte” până la sfârșit? Vianne își va putea continua viața de unde a rămas, va păstra mereu în minte și în suflet acei ani de foamete, suferință și regrete? Sau totul va fi fost în zadar?

,,- O să-mi dezvălui totul?

– Aproape totul, îi zâmbesc eu. O franțuzoaică trebuie să aibă mereu secretele ei.

Și chiar am de gând să păstrez un secret.

Le surâd celor doi băieți ai mei care ar fi trebuit să-mi sfâșie inima, dar care, cumva m-au salvat, fiecare în felul lui. Datorită lor știu acum ce contează cu adevărat: nu ceea ce am pierdut, ci amintirile. Căci rănile se vindecă. Iubirea dăinuie.

Noi, oamenii, rămânem.”

Nu știu ce ar mai putea fi spus. Kristin Hannah este o artistă, o scriitoare talentată, capabilă să sensibilizeze și cel mai insensibil cititor. Vă recomand cu drag ,,Privighetoarea”. Citiți, reflectați, simțiți și, mai apoi, apreciați ceea ce aveți. Nimeni nu poate prevesti norii negri ce ar putea învălui mâine cerul. Viața este prea scurtă pentru a fi irosită…

Mulțumesc mult Editurii Litera pentru șansa neprețuită de a citi această carte extraordinară! Aceasta poate fi procurată de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere.

      LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Reprezentativ

,,Doamna Atatürk” de İpek Çalışlar

Cu toții ați auzit probabil  de Mustafa Kemal Atatürk, o personalitate remarcabilă a secolului XX. El a schimbat destinul națiunii turce, a fondat Republica Turcia, punând astfel capăt perioadei dureroase de declin a Imperiului Otoman. A modernizat statul nou format, i-a permis să evolueze asemenea celor din Occident. A susținut laicitatea și progresul social, politic, economic, cultural. A permis emanciparea femeilor musulmane, le-a oferit drepturile de care nu au dispus niciodată.

Despre acest om, supranumit și tatăl turcilor, se pot scrie și spune multe. Dovadă stau nenumăratele biografii, studii, cărți. Un aspect important nu a fost luat în seamă, a fost evitat deopotrivă de scriitori și istorici: Latife Hanim. Soție a lui Atatürk pentru scurt timp, ea  a reușit să-l influențeze, să-l sprijine pe acest om politic ce va ocupa pentru totdeauna un loc fruntaș în istoria Turciei moderne.

Dar înainte de a fi un om politic de succes și primul președinte al Turciei, Atatürk a fost bărbat și om. A avut nevoie de afecțiune, de iubire și de un cămin, iar Latife Hanim a fost singura care i le-a putut oferi, ce-i drept, nu pentru mult timp.

Fosta jurnalistă a ziarului Cumhuriyet, İpek Çalışlar, a dorit să scoată la iveală portretul acestei femei, despre care s-ar putea spune că a avut o contribuție la fel de mare ca și a lui Mustafa Kemal însuși. Evident că într-o societate patriarhală, cu tendințe misogine, meritele unei femei nu ar fi fost recunoscute și strigate în gura mare. Autoarea își ia o misiune pe cât de complicată, pe atât de fermecătoare. Se documentează, ia legătura cu persoane de la care ar putea afla mai multe despre această primă doamnă a Turciei. Un lucru e cert: a dus-o la îndeplinire cu brio, reușind să alcătuiască ceva mai mult decât o biografie, o carte pe care cu toții ar trebui s-o citim măcar odată-n viață.

Latife Ușakizade s-a născut la Izmir (Smirna) la sfârșitul secolului XIX, într-o familie extrem de bogată și cu influență manifestată la nivel internațional. A studiat dreptul la Sorbona(Paris) și la Londra, după care s-a întors acasă la Izmir în 1922, în plină revoluție. Orașul se afla sub dominația grecilor conform tratatului de la Sevres. L-a cunoscut pe Mustafa Kemal în momentul în care l-a găzduit în reședința familiei sale, neatinsă, din fericire, de marele incendiu ce a cuprins Izmirul, salvat din mâinile dușmanului în cele din urmă.

Între cei doi s-a legat o frumoasă prietenie, o frumoasă poveste de dragoste, urmată la scurt timp de o nuntă controversată. Nici acum cercetătorii nu sunt siguri dacă Mustafa Kemal a acceptat această căsătorie pentru banii Latifei, fiica celui mai bogat om din Turcia, sau dacă ea a avut niște interese ascunse. Au format, fără îndoială, un cuplu reușit. Au muncit cot la cot, au participat la evenimente și au construit ceea ce avea să fie mai târziu piatra de temelie a Republicii Turcia. Visul lor a început să prindă contur după tratatul de la Lausanne (1923), prin care oficial republica înlocuia imperiul.

Latife era înzestrată cu o inteligență nativă, dobândise o vastă cultură și abilitatea de a vorbi fluent 8 limbi străine. S-a luptat din răsputeri și a reușit să obțină drepturi pentru femeile Turciei, să le implice în viața politică a noului stat de pe harta lumii. Un prim pas și cel mai dificil a fost făcut. Mustafa Kemal și Latife au divorțat după doi ani și jumătate, în care au fost soți, prieteni, camarazi, doi oameni legați de aceleași idealuri. Cauzele sunt numeroase, însă cea mai evidentă o reprezintă mândria și orgoliul de care amândoi dispuneau din plin.

Vă recomand să citiți ,,Doamna Atatürk”, căci sunt sigur că vă va plăcea! Veți descoperi o femeie puternică, modernă, dar și sensibilă, avidă de iubire și frumos. Vă veți da seama încă odată că și femeile pot contribui la conducerea acestei lumi. Eu consider că există loc și pentru ele, că de fapt ele sunt esența societății, încât merită toată admirația și dragostea noastră. Și nu uitați: în spatele fiecărui bărbat de succes se află o femeie puternică, cu o voință de fier…

Mulțumesc mult Editurii Univers pentru șansa neprețuită de a citi această biografie excepțională! O puteți achiziționa de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere.

     LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Reprezentativ

,,Fabuloasa poveste a lui Joshua Perle” de Timothée de Fombelle

De când am auzit de apariția acestei cărți, mi-am dorit s-o citesc și, din fericire, ocazia s-a ivit destul de curând. Am avut așteptări mari, dar pe care această carte a reușit să le întreacă cu brio. Mi-a plăcut extraordinar de mult, am savurat-o rând cu rând, pagină cu pagină, m-am simțit prins în mrejele poveștii nelipsite de magie. Am tot amânat redactarea acestei recenzii, fiindcă am simțit că nu sunt capabil să scriu ceva coerent, ceva capabil să reflecte în totalitate senzațiile pe care mi le-a oferit această istorioară. Nici acum nu consider că voi reuși asta, însă voi încerca.

Înainte de toate, ,,Fabuloasa poveste a lui Joshua Perle” este un roman ce îmbină fantasy-ul cu puțină ficțiune istorică, dar și cu un strop de romance, într-un mod cât se poate de plăcut. Un veritabil ,,conte de fées” ce te fascinează încă de la primele pagini, pe care odată început nu-l poți lăsa din mână. Fie că sunteți sau nu pasionați de acest gen literar, vă asigur că vă va plăcea. Niciodată nu e târziu pentru a vă diversifica paleta de preferințe 😀

Într-un regat dintr-o lume guvernată de forțe magice, locuită de oameni și de ființe de basm, trăiește un tânăr pe nume Iliån. El este prințul care nu va moșteni tronul tatălui său, fostul rege doborât de nebunie. Simpla sa existență este considerată un pericol, îi este dorită moartea. Dar un vrăjitor puternic și extrem de viclean îl trimite departe, în lumea noastră, pe când omenirea se confrunta cu cel de-Al Doilea Război Mondial. Așa ajunge să-l înlocuiască pe fiul pierdut al unor cofetari, devenind Joshua Perle.

,,Găsise, în sfârșit, spărtura, locul acela de trecere pe care-l căuta când străpungea spatele dulapurilor, ferestruica înspre tot ce lăsase în urmă. Vreme de aproape trei ani, nu reușise să găsească nicio punte între lumea aceasta în care se trezise și labirintul amintirilor sale. Între ele se căsca o prăpastie. Pe hotarul acela de netrecut începuse să-și clădească nebunia. Să aibă încredere sau nu în ce-i spunea memoria? Începea să creadă că în mintea lui nu erau decât niște iluzii, un mare  gol pe care-l umpluse cu vise și cu dragostea unei zâne…”

Face cunoștință pe propria piele cu războiul, se maturizează, însă se află într-o permanentă căutare a persoanei iubite și, totodată, a liniștii interioare. Nu o poate uita pe Oliå, zâna râului de care s-a îndrăgostit. Anii trec, el îmbătrânește, încearcă să se reîntoarcă acasă, dar tot efortul său este în zadar. Oliå îl urmează îndeaproape, îl veghează și suferă. Deși nu mai este o nimfă, întrucând a încălcat o regulă esențială, magia nu a părăsit-o definitiv. A rămas la fel de tânără, la fel de frumoasă ca la 15 ani.

,,În ajun, era zână.

Însă, din această cauză, în ajun n-ar fi avut cum să împărtășească destinul celui pe care-l iubea, să trăiască sau să moară alături de el. Așadar, se lepădase de toate vrăjile. Până și în poveștile străvechi, foarte rar se întâmpla așa ceva, ca zânele să renunțe la puterile lor.

Acum alerga de-a lungul apei, cu respirația întretăiată, prinsă la mijloc între plaja înclinată și vântul cald care bătea dinspre mare. Descoperea durerea trupească, picioarele rănite, răsuflarea tăiată, neputința corpului, condiția umana pe care și-o dorise într-atât. Deși suferea, nu avea niciun regret.

Voia să fie ca el, cu el.”

Trecerea timpului nu-i aduce decât mai multă nefericire. Nu poate sta față-n față cu el, trebuie să stea ascunsă de privirea lui. În peisaj își face apariția un alt personaj ce începe să pună cap la cap amintiri, descoperiri, întregind astfel puzzle-ul celor doi străini. O iubire risipită, nedreptățită. Și lacrimi curgând asemenea unui pârâu de munte…

,,Uneori, când scriam, vedeam rândurile ca pe un drum care șerpuia de la o pagină la alta și care avea să-i ducă pe Iliån și pe Oliå acasă. Pe măsură ce avansam, felinarul lor micuț se îndepărta în cerneala de culoarea nopții. Îmi aminteam că la ultimul cuvânt poate că n-aveau să mai fie acolo. Atunci mă opream pentru o clipă, chiar înainte să închei. Nu mai știam nici eu dacă era mai bine să zâmbesc sau să plâng imaginându-mi-i împreună pentru totdeauna și departe de mine.”

Vă invit să descoperiți această poveste, extrem de emoționantă și profundă. Ascultați vocea naratorului și gândurile personajelor. Permiteți-le să își facă culcuș în sufletele voastre. Permiteți ca Joshua Perle și Olia să dăinuiască împreună cu iubirea lor pe care, poate, o vor împărtăși cândva, lăsând-o să rodească…

Părerile criticilor:

  • “Încă o dată, Timothée de Fombele duce literatura young la cel mai înalt nivel, seduce cititorii de orice vârstă și îi farmecă.”  Télérama
  • “Poveștile împletite, ale căror fire se desfășoară încet, trimit cititorul într-o atmosferă enigmatică și onirică, fascinantă și neliniștitoare, pe care acesta o va părăsi la sfârșitul cărții cu regret, cu ochii umezi și inima întoarsă pe dos. ” ActuaLitté.com

   Îi mulțumesc nespus Editurii Art pentru șansa neprețuită de a citi această carte! Fabuloasa poveste a lui Joshua Perle poate fi procurată de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere.

  LECTURĂ PLĂCUTĂ 🙂

Fabuloasa poveste a lui Joshua Perle

 

Reprezentativ

,,O zi în Roma Antică” de Alberto Angela

Am fost tare încântat să aflu de traducerea acestei cărți în română, căci auzisem de ea ca fiind o excelentă sinteză a vieții în Roma Antică din perioada lui Traian și extrem de bine documentată. Din fericire, s-a ivit destul de repede și ocazia de a o citi. Nu pot să spun decât că a întrecut orice așteptări. Mi-a plăcut extraordinar modul în care autorul Alberto Angela readuce la viață această lume din trecutul îndepărtat, scriitura și cursivitatea ideilor, astfel încât oricine, nu numai pasionații și cunoscătorii, pot înțelege imaginea de ansamblu a acelor timpuri.

Roma Antică face parte din istoria universală, este strâns legată de istoria noastră, a românilor. Civilizația romană stă, alături de cea elenă, la baza civilizației europene de astăzi. Strămoșii noștri au fost dacii și romanii, limba noastră este neolatină, multe din elementele culturale și sociale întâlnite în prezent datează, în mod uimitor, încă din acele vremuri. De aceea, să știm mai multe despre Roma e un lucru absolut necesar.

„În numeroasele emisiuni de televiziune realizate de-a lungul anilor printre ruinele Romei antice sau în alte situri datând din epoca romană, am auzit nenumărate relatări și detalii legate de viața cotidiană în perioada Romei imperiale, rămase în uitare secole de-a rândul și scoase apoi la lumină de arheologi. Au ieșit astfel la iveală indicii diverse, informații despre obiceiurile romanilor, curiozități despre viața de zi cu zi și despre regulile sociale ale unei lumi de mult dispărute… Același rezultat l-am obținut și în urma discuțiilor cu arheologii la locul săpăturilor, citind lucrările publicate de ei sau consultându-le studiile. Mi-am dat astfel seama că asemenea informații prețioase referitoare la lumea romană nu ajung aproape niciodată la oamenii obișnuiți, rămânând de cele mai multe ori «prizoniere» în publicațiile de specialitate sau chiar acolo, în siturile arheologice. Prin urmare, am încercat să le aștern în pagină ca pe niște povești.” Alberto Angela

,,O zi în Roma Antică” este o carte incredibilă, foarte-foarte bine documentată. Să nu credeți că avem de-a face cu un  manual de istorie în care ideile sunt ,,aruncate” la întâmplare. Cum am zis și mai sus, avem de-a face cu o poveste cursivă, o lectură plăcută. Autorul își ordonează ideile și cunoștințele, rezultând astfel un jurnal al Romei din preajma anului 115, era noastră. Traian era împăratul acestui imperiu aflat la strălucitul său apogeu.

Totul începe de dimineață, odată cu trezirea romanilor, gata pentru o nouă zi. Luăm la cunoștință obiceiurile din acele timpuri, inclusiv cele vestimentare, cele legate de make-up. Se remarcă un contrast uimitor între nobilii extrem de bogați și oamenii de rând,  dar și sclavii cu al lor rol esențial. O societate pestriță, bine ierarhizată, bine organizată. Ne plimbăm alături de narator pe străzile animate ale Romei, ne strecurăm prin puhoiul de lume care-și duce existența în cea mai mare metropolă a antichității.

Descoperim ce înseamnă mesele și ospețele la romani, cât de importante sunt vizitele la celebrele terme și băi publice, ce rol joacă fiecare element al acestui univers atât de îndepărtat și de fascinant. Istoricul italian reușește să ne potolească setea de cunoaștere, ne oferă curiozități care ar lăsa pe oricine cu gura căscată.

De exemplu, v-ați fi așteptat ca unii oameni de rând să locuiască în blocuri și zgârie-nori (numite insulae)? V-ați fi gândit că societatea romană avea de-a face cu probleme atât de cunoscute nouă, precum traficul intens (din fericire, nu aveau și mașini), fluxuri masive de imigranți, crizele din domeniul imobiliar? Vă vine să credeți că într-o epocă neindustrializată, lipsită de tehnologie, s-a putut construi Colosseumul, o adevărată bijuterie arhitecturală și nu numai?

Mai multe nu vă spun. Vă las pe voi să faceți această călătorie în Roma Antică, să vă bucurați de această zi altfel.Sunt sigur că vă va plăcea, că vă veți lăsa pierduți în capitala acestui imperiu de care suntem atât de legați. Roma a făcut și face parte din istoria noastră și nimeni nu va putea schimba acest fapt…

Părerile criticilor:

  • „O lectură instructivă și în același timp relaxantă, care ne îmbunătățește într-un mod plăcut cunoștințele istorice. (…) Una peste alta, o plăcută călătorie în timp în Roma antică…”    Osservatorio letterario
  •  „Pentru a izbuti să restituie marea istorie povestită prin intermediul mai multor mici istorioare, Alberto Angela folosește în egală măsură surse antice de foarte bună calitate, cu precădere Martial, Iuvenal și Petroniu, făra a uita acolo unde e cazul de comediile lui Plaut sau de lirica lui Catullus și Ovidiu.
       Pas cu pas, din zori până târziu în noapte, el urmărește itinerarele și preocuparile unui locuitor al Romei din vremea Antoninilor, descriind cu vivacitate îmbrăcămintea, distracțiile, preocupările și necazurile acestuia. Nu uită femeile sau sclavii, banchetele sau frecventarea băilor publice, spectacolele sângeroase din Colosseum.”  Zoe Petre

Mulțumesc Librăriei Online Libris pentru șansa neprețuită de a descoperi această carte! O puteți achiziționa de pe site-ul lor, la un preț extrem de avantajos, alături de multe alte cărțulii încântătoare, inclusiv din categoria celor istorice. Totul cu transport gratuit, bineînțeles. 

   LECTURĂ PLĂCUTĂ!

 

Reprezentativ

,,My dilemma is you” de Cristina Chiperi

   De când am citit descrierea acestei cărți, mi-am trecut-o pe lista de dorințe, căci părea tare interesantă. Și într-adevăr, nu m-am înșelat. A fost o lectură incredibilă, ce a făcut dintr-un week-end simplu și monoton, unul interesant și extrem de plăcut. Îmi place nespus genul acesta de cărți, cu povești de dragoste cu și pentru adolescenți. Personajele sunt de o vârstă cu mine, astfel încât mă pot regăsi cu ușurință în cele scrise. În timp ce acestea se caută pe ele însele, eu fac același lucru. Povestea lor devine povestea mea. Și cred că oricine ar fi cititorul, indiferent ce vârstă ar avea, s-ar afla în aceeași situație…

    De ce ,,My dilemma is you”? 

   În momentul în care a luat naștere această poveste, tânăra autoare Cristina Chiperi asculta melodia ,,My dilemma” a Selenei Gomez. A adaptat numele cântecului, în așa fel încât să reiasă că marea dilemă, marea nelămurire ce provoacă confuzie naratoarei este el, cel pentru care îi bate inima mai tare. În jurul acestei idei, Cristina reușește să contureze o frumoasă poveste, emoționantă, plină de trăiri și sentimente contrare.

My dilemma… este senzația internetului și a librăriilor, deopotrivă. Cititorii și fanii au înnebunit complet: nimic altceva nu mai există.“ – La Repubblica

Personajul-narator este Cristina Evans, o adolescentă ca toate celelalte, ce duce o viață fericită alături de familia sa în Los Angeles. Toate bune și frumoase până în ziua în care părinții îi dau o veste șocantă, aceea că vor trebui să se mute la Miami, în interes de serviciu. Cristina simte cum lumea i se prăbușește în cap. Va trebui să renunțe la viața sa, la scumpii săi prieteni, Cassie și Trevor, la tot ceea ce o definea până în acel moment.

E octombrie și, prin urmare, anul școlar deja a început. Cris trebuie să se adapteze din mers, să se obișnuiască cu noul oraș, cu noii oameni pe care abia îi cunoaște. Își face o prietenă bună, pe simpla și timida Sam, și ajunge, în scurt timp, una din cele mai populare eleve ale școlii. Se împrietenește cu majoritatea băieților răi, după care toate fetele sunt înnebunite, este primită în cercul lor, ba chiar se îndrăgostește și are o relație cu Matt. Cu ajutorul ei, și Sam reușește să aibă o relație cu Nash, tipul pe care-l admira nespus.

,,Mă urc din nou pe placă. Respir adânc, mă rog să nu mă fac de râs și împing ușor cu dreptul… sau cel puțin cred că împing ușor. Skateboardul prinde viteză, eu fac tot ce pot ca să îmi țin echilibrul, dar în cele din urmă mă opresc în brațele lui Matt, care din fericire e lângă mine. Sfârșesc deasupra lui. Mă strânge de talie, vârfurile nasurilor ni se ating și ne pierdem unul în ochii celuilalt. Situația asta îmi pare cunoscută… De fapt, într-un fel, tocmai o căzătură cu skateboardul ne-a făcut să ne întâlnim prima dată, cu aproape o săptămână în urmă.” (p.64)

Ar fi prea frumos ca totul să fie perfect. Încă din prima zi la noua școală Cris intră în contact cu Cameron, fratele lui Sam, un tip pe care-l găsește extract de insuportabil. Iubita acestuia, nesuferita Susan, are crize de gelozie, vrea să facă tot posibilul pentru a o umili și uneori chiar reușește. Timpul trece, relația dintre Cris și Matt nu e perfectă, căci el este, la rândul său, gelos. Așa iau naștere discuțiile în contradictoriu, neînțelegerile.

,,- Da, ar fi mai bine dacă aș pleca. Ah, stai așa! Părinții tăi ne privesc pe fereastra de la bucătărie.

 Dau să mă întorc, dar el mă oprește.

– Nu te întoarce! Hai să le facem pe plac.

Îmi ridică ușor bărbia, se apropie de mine și mă sărută ușor pe colțul gurii. Mă cutremur gândindu-mă cât de frumos e să îi simt buzele pe ale mele. Nu pot să cred că într-adevăr mă gândesc la astfel de lucruri: sunt iubita lui Matt!

– Noapte bună, îmi zice Cameron zâmbind și se îndepărtează încet.

– Noapte bună, răspund eu.

Îl privesc plecând și imediat ce mă întorc spre casă îmi dau seama că toate luminile sunt stinse și că mașina nu e acasă. Nu e nimeni acasă.” (p.141)

Chiar dacă nu-și dorește asta, Cris se simte din ce în ce mai atrasă de Cam. Și se pare că nici ea nu-i este indiferentă. Ea susține că-l iubește pe Matt, se încăpățânează, se minte pe ea însăși. Dar inima sa e mult mai neascultătoare. Se anunță o vacanță de Crăciun la ski, pe care familiile lor o vor petrece împreună. Un moment prielnic sorții pentru a complota în numele iubirii lor. Vor reuși Cristina și Cameron să-și mărturisească iubirea? Vor putea rămâne împreună? Miracolul de Crăciun se va întâmpla cu adevărat? Asta rămâne să aflați, citind ,,My dilemma is you”.

,,Exact așa mă simt: jumătate din mine îl dorește pe Cam, iar cealaltă vrea doar să îl uite. Știu că e greșit, că nu ar putea fi niciodată ceva între noi și că nu e persoana potrivită pentru mine… și totuși, de fiecare dată când încerc să mă îndepărtez, o forță misterioasă și inexplicabilă mă întoarce la el. De când l-am cunoscut, s-a strecurat în gândurile mele, răpindu-mi liniștea. Nu trebuie să mă mai chinui singură! Trebuie să mă concentrez asupra relației dintre mine și Matt; el e băiatul potrivit pentru mine. Cameron e doar o greșeală enormă și minunată.” (p.175)

Vă recomand cu drag această carte, pe care cu siguranță o veți îndrăgi! Veți fi încântați să (re)descoperiți frumusețea primei iubiri, sentimentele și pasiunea adolescenței, farmecul acestei perioade – una din cele mai frumoase. Vă invit să simțiți această poveste ca și cum ar fi a voastră…

Mulțumesc mult Editurii Litera pentru șansa neprețuită de a citi această carte! ,,My dilemma is you” poate fi achiziționată de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere.

LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Reprezentativ

,,Harry Potter și Camera Secretelor” de J.K.Rowling

Acum câteva luni am citit ,,Harry Potter și piatra filosofală” și, fiindcă mi-a plăcut atât de mult, am decis să citesc și continuarea. Încă odată regret că am descoperit atât de târziu această poveste încântătoare, dar mă consolează faptul că am putut face cunoștință cu această serie în varianta celor de la Arthur, în traducerea excepțională realizată de Florin Bican.

Mai e nevoie să spun că lumea creată de J.K.Rowling e bestială-genială-încântătoare-fermecătoare? Evident că nu, dar chiar nu mă pot abține. Nu există cuvinte să lauzi o asemenea lectură magnifică, orice ai spune nu e suficient. Un lucru e sigur: HARRY POTTER este un MUST-READ! Fie că ești adult sau copil, fie că ești pasionat ori nu de literatura fantastică, Harry Potter trebuie să ocupe un loc din biblioteca ta, trebuie să facă parte din lista cu lecturi obligatorii și prioritare.

Imagini pentru j k rowling

După toate peripețiile din volumul 1, a venit vacanța și pentru elevii de la Hogwarts. Motiv de fericire pentru mulți, nu și pentru Harry. Bietul  de el a avut cea mai oribilă vacanță posibilă și totul din cauza soților Dursley și a odorului lor enervant. Nu a putut comunica cu amicii săi, Hermione și Ron, nu și-a putut face temele de vacanță, i-a fost interzis orice ar putea avea legătură cu școala de magie. Totul până într-o zi…

În timpul unei cine de afaceri ținută în casa unchilor săi, Harry stă închis în camera sa, unde este vizitat de elful Dobby, cel care-l previne să nu se întoarcă la școală, fapt pe care băiatul nu-l înțelege și nici nu-l poate concepe. Seara nu se termină prea bine, din păcate. Însă în timpul nopții Harry este trezit de Ron, venit alături de frații săi să-l salveze cu o mașină zburătoare. Se mută temporar la prietenul său, loc în care este primit cu brațele deschise.

,,-Încetează! bâigui Harry, căci zăngănitul acela parcă îl izbea drept în cap. Lasă-mă în pace! Oprește-te! Vreau să dorm…

Și cu asta deschise ochii.Lumina lunii pătrundea printre gratiile de la fereastră. Și cineva într-adevăr se holba la el printre gratii: cineva cu fața acoperită de pistrui, cu părul roșcat și cu nasul lung. Afară, în dreptul ferestrei lui Harry, stătea Ron Weasley însuși.”

Începe anul școlar, toți vrăjitorii în devenire se îmbarcă în trenul spre Hogwarts, numai Harry și Ron nu reușesc să ajungă la peronul 9 și trei sferturi. Recurg la un act nebunesc, acela de a călători cu mașina zburătoare a tatălui lui Ron (pe care acesta o vrăjise în mod ilegal). Această faptă îi pune în pericol cariera și slujba domnului Arthur Weasley. Cei doi copii, în schimb, au norocul de a scăpa de o posibilă exmatriculare.

,, – Noi mergem să ne strângem lucrurile, spuse Ron cu deznădejde în glas.

– Cum adică, Weasley? se răsti la el doamna profesoară McGonagall.

– Păi, ne exmatriculați, nu? întrebă atunci Ron.

– Nu astăzi, domnule Weasley, spuse Dumbledore. Dar trebuie să subliniez că ceea ce ați făcut voi doi este foarte grav. Am să scriu familiilor voastre chiar în seara aceasta.”

Nici în acest an personajele nu au parte de liniște. Harry aude niște șoapte ciudate pe coridoarele goale, niște atacuri stranii au loc, victimele fiind transformate în stane de piatră. Toată lumea este agitată, se simte în pericol, căci un lucru e sigur: Camera Secretelor a fost deschisă.Asta nu poate reprezenta decât nenorocire. Harry este considerat de ceilalți elevi vinovat de acest lucru, descoperindu-se că este herpetilian (capabil să comunice cu reptilele) și bănuindu-se că este urmașul lui Slytherin. Dar atacul neașteptat asupra lui Hermione, dezminte această ipoteză.

,,Harry își tot repeta ultimele cuvinte ale lui Dumbledore: ,,… n-am să părăsesc cu adevărat această școală decât în momentul în care nu va mai rămâne aici nicio persoană dintre cei care-mi sunt loiali… la Hogwarts toți cei care vor cere vreodată ajutor îl vor primi”. Dar ce însemnau aceste cuvinte? Cine anume erau cei care trebuiau să ceară ajutor, când toți erau la fel de confuzi și de speriați?”

Celebrul Harry Potter dă încă odată dovadă că este foarte curajos, întrucât…

Credeați că am să continui, nu-i așa? 😀 V-ați înșelat, nu vreau să vă dau chiar atât de multe spoilere. Sunt suficiente oricum!

Va reuși Harry să-l înfrunte pe temutul Vasilisc? Va reuși să salveze viața unei fetițe inocente, manipulată de un ,,binevoitor” sau își va găsi, la rândul său, sfârșitul? Va reuși să confirme încă odată că binele învinge răul în final?

Asta rămâne să descoperiți citind ,,Harry Potter și Camera Secretelor”, o poveste incredibilă, ce vă va deschide apetitul pentru literatura fantastică, ce vă va determina să iubiți poveștile cu magie, prietenii adevărate, oameni frumoși și nu numai…

Mulțumesc nespus Editurii Artur pentru ocazia neprețuită de a citi această carte! Volumul doi din seria talentatei J.K.Rowling poate fi achiziționat de pe site-ul editurii sau din librării!

LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Harry Potter și camera secretelor (#2)

Reprezentativ

,,Jocul coroanei” de Evelyn Skye

Ador ficțiunea istorică și fantasy-ul, iar cărțile din aceste genuri sunt favoritele mele, cele care-mi fac viața mai frumoasă. Spre norocul meu, există și cărți care îmbină ambele genuri într-un mod cât se poate de plăcut. Un exemplu concret îl reprezintă ,,Jocul coroanei” de Evelyn Skye, o carte apărut acum puțin timp la Editura Leda și pe care am așteptat cu nerăbdare s-o citesc. Și da, așteptarea a meritat!

Am citit-o dintr-o suflare, nerăbdător să aflu ce se va mai întâmpla, dar, totodată, am încercat să trag de timp, s-o savurez încetișor. Mi-a plăcut extraordinar de mult, încât aștept cu nerăbdare continuarea. Nu mai spun că am fost lăsat în coadă de pește, căci finalul îți stârnește curiozitatea într-un asemenea hal!

Acțiunea se desfășoară în Rusia Țaristă, în anul 1825. Ești purtat prin încântătorul Sankt Petersburg, pe la curtea Palatului de Iarnă, pe malurile Nervei. Ești înconjurat de atmosfera acelor vremuri, de societatea ,,franțuzită”. Totul e atât de fermecător, prezentat într-o manieră inedită, astfel încât ai face, dacă ai putea, și mâine o călătorie în timp, pentru a te lăsa pierdut în universul unei alte epoci, al unei alte vieți, cu mult diferite de a noastră… Și să nu uităm de Romanovi, dinastia care a domnit asupra Rusiei timp de secole și care a sfârșit într-un mod tragic…

Vika Andreieva și Nikolai Karimov sunt doi tineri, pregătiți de mici copii pentru a putea deveni Mag Imperial. Mentorii lor, frații Serghei și Galina, îi învață tot ceea ce știu, îi îndrumă cum cred ei de cuviință. Ceea ce nu știe Serghei, mentorul Vikăi, e că sora sa e la rândul ei mentor și că există încă un mag. Galina știe de ucenicul fratelui său, însă nu-i dezvăluie nimic lui Nikolai, păstrând acest secret până în ultima clipă.

,,Apă! Ba nu, gheață! Vika se aruncă la pământ și flutură brațul deasupra capului, generând o cupolă de gheață în jurul ei. Tremură, în timp ce copac după copac se izbea de scutul ei și trimitea cioburi de gheață care o înțepau în gât și în spate. Firișoare de sânge stacojiu se prelingeau peste corsetul rochiei. Vika închise ochii strâns. Atacul înflăcărat păru să dureze o veșnicie, dar, cu toate acestea, ea își păstră poziția. Apoi, într-un sfârșit, ultimul trunchi se zdrobi de scutul de gheață, pământul se cutremură și cerul încetă să mai tune. Zâmbetul ei era mai luminos decât focul.”

Familia țarului nu se află în unul din cele mai potrivnice momente. Țarul Alexandru e preocupat de kazahi și de Imperiul Otoman care nu îi dau deloc pace. Țarina suferă de o tuse ce nu prevestește ceva prea bun. Și ca totul să fie ,,perfect”, țareviciul Pașa nu pare deloc potrivit și nici pregătit pentru a fi următorul țar, spre deosebire de sora sa, Marea Prințesă Iuliana Aleksandrovna Romanova, mereu atentă la situația politică.

,,Însă Iuliana nu semăna cu Pașa – așa îi spuneau membrii familiei și cei mai apropiați prieteni – aproape deloc. Iuliana era interesată de economie și de politică (și chiar în acea clipă duce o hartă enormă, făcută sul), iar Pașa era interesat de vânătoare și de lectură. El zâmbea des și sporovăia cu toți servitorii, în vreme ce ea avea decența de a-și păstra demnitatea rangului regal. Și părul lui era mereu ciufulit! Nu, Iuliana nu semăna deloc cu Pașa și slavă Domnului pentru asta! Imperiul rus avea nevoie de cel puțin un Romanov cu capul pe umeri în generația asta.”

În acest context, la insistențele fiicei sale, țarul hotărăște începerea Jocului coroanei, în urma căruia doar unul din cei doi magi va rămâne în viață. Această veste cade ca un trăsnet pentru cei doi tineri. Nikolai și Pașa avuseseră ocazia de a o vedea pe Vika în timpul unui antrenament de-al ei și încă de atunci s-au simțit atrași de ea. De-a lungul competiției, cei doi magi sunt nevoiți să facă 5 vrăji prin care să dovedească că sunt capabili să-l slujească pe țar.

,,În felul acesta, jur credință țarului,

Și promit să mă supun regulilor Jocului,

Un duel al vrăjilor, până ce este declarat un învingător.

Față de aceasta și de toate tradițiile de aici dinainte stabilite, îmi iau angajamentul

De mag în Jocul Coroanei.”

Fiecare își coordonează mișcările în funcție de abilitățile lor diferite. Vika se află în armonie cu natura, cu ceea ce este viu, pe când Nikolai poate controla cu îndemânare mecanismele și tot ceea ce ia naștere din mâinile oamenilor. Se simt din ce în ce mai atrași unul de celălalt, sunt confuzi, au de luat decizii extrem de dificile, fiecare este iubit de altcineva. Care dintre cei doi va ieși victorios? Sau vor reuși schimba regulile jocului? Vor putea trăi fericiți împreună, controlând magia? Răspunsurile la aceste întrebări le veți afla citind ,,Jocul Coroanei” de Evelyne Skye.

Fără îndoială, este o carte incredibilă. Scriitura autoarei e excelentă și ți-e imposibil să nu remarci și să nu admiri toată munca de cercetare și toată pasiunea sa pentru Rusia Țaristă. Îți împărtășește din iubirea sa pentru frumos, oferindu-ți lecții despre iubire, prietenie, sacrificiu și despre cum în viață trebuie să căutăm o cale de mijloc pentru a reuși. Din păcate, această cale nu există uneori, astfel încât trebuie să faci alegerea dificilă, o alegere care te va urmări întreaga viață ca o fantomă înspăimântătoare apărută, pe neașteptate, din negura trecutului…

Părerile criticilor:

  • Jocul Coroanei este un basm fascinant, care îi poartă pe cititori într-o lume fantastică, misterioasă și seducătoare, plină de magie ascunsă și iubiri pătimașe.”
    Sabaa Tahir
  • „Absolut încântatoare. Adevărata vrăjitorie este în atmosferă – Skye creează o Rusie plină de magie și eleganță, descriind Sankt Petersburgul într-un fel atât de spectaculos, încât ai putea jura că te afli pe malurile Nevei și dansezi în sălile de bal ale Palatului de Iarnă.” Sara Raasch           

Mulțumesc Librăriei Donaris Galați pentru neprețuita ocazie de a citi această carte, pe care o puteți procura direct din librărie sau de pe site!

    LECTURĂ PLĂCUTĂ!

jocul_coroanei.jpg

 

Reprezentativ

,,Pragul” de Doina Roman

De când am auzit de existența acestei serii mi-am dorit s-o citesc, însă abia acum a apărut ocazia. Oarecum regret că am așteptat atât timp, dar mă bucur deopotrivă că înainte de lectura primului volum am participat la lansarea trilogiei. Am mai spus și repet: a fost un eveniment extraordinar, alături de oameni minunați! Am trecut cu toții ,,pragul” într-o atmosferă încântătoare, am cunoscut-o pe autoarea Doina Roman, ne-am bucurat de o frumoasă după-amiază de sâmbătă. Discuțiile purtate de invitați mi-au alimentat nerăbdarea de a citi ,,Pragul”.

Așa că am citit primul volum. A fost o lectură incredibilă ce m-a destins și ce m-a ținut cu sufletul la gură. Am prelungit pe cât posibil aceste momente, am savurat rând cu rând, pagină cu pagină, cele așternute cu măiestrie de condeiul Doinei Roman. Concluzia: ,,Pragul” e una din cele mai bune cărți citite de mine în 2016!

Dar ce este ,,Pragul”?

  • Un fantasy EX-CEP-ȚIO-NAL ce te poartă într-o lume altfel, într-un viitor extrem de îndepărtat, guvernat de forțe magice, de sentimente, dar și de tiranie, de lipsă de scrupule. Pe cât de diferită pare de lumea noastră, pe atât este de asemănătoare.
  • O poveste plină de suspans, aventură, iubire, frumos, urât, lumină, întuneric.
  • O carte plină de personaje vii ori ba, de care nu poți să nu te atașezi, cu care te împrietenești. Astfel povestea lor devine și povestea ta.
  • Un prag capabil să-ți ofere tot ceea ce am menționat mai sus.

Subiectul cărții:

În această lume încântătoare, nimeni și nimic nu e perfect. Sentimentele sunt recoltate, sunt vândute, depozitate în bănci, iar oamenii care ajung să-și piardă din sentimente seamănă din ce în ce mai mult cu niște fantome. Ne aflăm într-un moment de pace, între echilibru și haos fiind doar un pas. O casetă ascunde ceva de o importanță colosală și, din acest motiv, nu trebuie să ajungă pe mâinile cui nu trebuie.

,,Da, sunt o jigodie cu o mie de fețe, dar tot ce fac e să perfecționez arma asta până la sfârșitul păcii și să mă asigur că nu o să fim robi până la sfârșitul vieții. E singura noastră șansă. Deja jumătate din clanuri au devenit săraci lipiți pământului și nu mai au decât câteva sentimente, o duc de pe o zi pe alta… Sunt în stare de orice. Chiar să-mi vând sufletul dacă e cazul să înving și să țin echilibrul ăsta fragil între clanuri, Ligă și Părintele Agenției.”

Purtătoarea casetei este Civila Lia, iar o Katenă(Kat) are grijă ca cele două să fie în siguranță. Totul până când Pisică, un tâlhar, pune mâna pe poșeta Civilei, fără a ști ce se află acolo. Poșeta este recuperată, însă situația se complică. Cele două femei sunt căutate. Fug de colo-colo, iar Algar, un dezertor al Ligii, li se alătură. Crius, unchiul lui Kat și persoana de care este îndrăgostita Lia, e cel care știe mai multe despre nenumăratele enigme ce le încurcă existența.

,,Pisică le-a văzut pe cele două femei de când au intrat și s-au așezat la masă. Amândouă aveau ceva deosebit, în mers, în privire și el aproape că se enervase puțin întrucât nu știa prea bine ce… nu era nimic definit, totul îi scăpa, aluneca fără să lase urme. Le-a privit mai atent pe sub genele negre ca smoala. Amândouă blonde… vopsite, dar nu evident. Amândouă înalte… una era mai tânără, avea ochii oblici și negri, tăioși, gura frumoasă, arcuită și senzuală… nu citeai prea multe în ochii ei. Erau două lacuri întunecate în care puteai să-ți imaginezi că ar fi doar moarte sau mister total.”

Crius este prins de uri și oreade, iar Kat, Lia și Algar merg să-l salveze. Vicleanul Crius scapă cu puțin ajutor. Sunt prigoniți în continuare, dar oriunde s-ar duce, nu ar găsi un loc în care să se poată adăposti. Aparent, nu au cale de scăpare. Mor oameni, totul pare să se prăbușească. Războiul izbucnește și… restul vi-l las să-l descoperiți singurei 😀

Vă rog să mă iertați pentru puținele spoilere, dar chiar nu vreau să vă stric suspansul 🙂 E atât de faină această poveste, încât vă garantez că o veți adora și că veți aștepta cu nerăbdare să citiți continuarea! Și eu aștept puțin timp liber ca să mă pot bucura în voie de continuarea aventurilor 😀

Sper că am reușit să vă conving, iar dacă nu, chiar nu știți ce pierdeți! Vă las să aflați tainele acestei povești, să vă îndrăgostiți de personaje și să treceți ,,pragul”… Doina Roman e o scriitoare excepțională, un om cald, ce merită toate aplauzele noastre!

       JOS PĂLĂRIA!

Îi mulțumesc, pe această cale, pentru ocazia neprețuită de a-i citi cartea! De procurat o puteți procura de pe site-ul Editurii Tracus Arte, dar și din librăriile partenere.

   LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Imagini pentru pragul

Reprezentativ

,,Un război, un exil, o viață” – Ana a României

Trăim într-o lume ingrată, într-o lume a oamenilor nerecunoscători și ignoranți. Acești oameni nu apreciază binele ce li s-a făcut, nu-i respectă pe acei binevoitori care i-au salvat sau sunt cuprinși de o indiferență fără limite, de o incredibilă nepăsare. Casa Regală a României este una din binefăcătorii acestei națiuni, dată la o parte și uitată de mulți. Din fericire, mai există și oameni nelipsiți de patriotism care privesc monarhia cu respect și admirație profundă. E mai mult decât important să ne cunoaștem trecutul pentru a ne putea înțelege prezentul, iar regele face parte din istoria noastră.

Fără un monarh, România nu ar fi reușit să-și obțină independența, nu ar fi devenit ,,națiune de sine stătătoare”. Familia regală a avut o contribuție inegalabilă pentru modernizarea regatului, pentru binele supușilor săi. Eu sunt impresionat de sprijinul lor, îi admir pe membrii Casei Regale și sunt nemulțumit de nepăsarea multor conaționali de-ai mei. De aceea îmi doresc să aflu cât mai multe despre acești oameni, să-i cunosc mai mult pentru a le oferi respectul cuvenit.Încă am o speranță că totul va fi bine…

Bănuiesc că toată lumea a auzit de decesul Reginei Ana, de funeraliile de la Curtea de Argeș, dar și de controversele ce s-au iscat. Unii au afirmat că ea nu este de drept regina României, alții că nu găsesc rostul unei zile de doliu național. În niciun caz nu sunt de acord cu ei, nimeni nu ar trebui. Ea e regina noastră și trebuie s-o cinstim cum se cuvine, luând exemplul celor din Occident… Vestea morții reginei m-a întristat nespus, dar cel puțin sunt împăcat sufletește, căci am reușit să aștern și eu câteva rânduri în cartea de condoleanțe dedicată Alteței Sale.

Am fost încântat să descopăr acest roman autobiografic și l-am citit cu mare plăcere. Am fost martor la cele mai importante evenimente din viața principesei de Bourbon-Parma, evenimente care au jucat un rol esențial în formarea personalității sale. Greutățile vieții, lipsurile, au făcut-o să fie cea pe care o cunoaștem cu toții.Nu poți să n-o îndrăgești, să nu fii impresionat de sufletul ei mare, de dorința permanentă de a-i ajuta pe cei din jur, de modestia și de eleganța sa.

Născută la Paris, fiică a doi oameni de viță nobilă, Anne de Bourbon-Parma s-a aflat mereu într-o lungă peregrinare. A călătorit mult, a emigrat în America, s-a înrolat de bunăvoie în armata franceză, a participat la misiuni prin țările nord-africane, a dus o viață pe care multe prințese nu o cunosc. S-a căsătorit cu Mihai, Regele României, alături de care s-a mutat de colo-colo, neavând cu adevărat un cămin al lor. Pentru ei acasă era în România, însă au trebuit să trăiască departe, printre străini.

În tot acest timp, regina l-a susținut pe rege, i-a oferit cinci fiice minunate, l-a ajutat să suporte durerosul exil. Deși erau membri ai unei familii regale, deși se înrudeau cu mai toate capetele încoronate ale Europei, nu s-au sfiit să muncească asemenea oamenilor de rând. Și-au educat cât mai frumos copiii, le-au insuflat adevăratele valori morale și dragostea pentru România. Regina însăși s-a îndrăgostit de aceste meleaguri despre care regele îi vorbea cu dor și cu nostalgie, le-a purtat în suflet întreaga viață și, din fericire, a ajuns să le și cunoască după căderea comunismului. Și-a dorit să facă mai multe pentru români, pentru patria sa, iar în acest demers a fost ajutată de fiicele, dar și de ginerele său.

Maiestatea Sa relatează cu mândrie ceea ce simte, ceea ce a trăit, fără a se rușina vreun moment de alegerile și de faptele sale. Ea și regele au fost legați de o profundă iubire, având o relație nemaiîntâlnită, bazată pe respect, încredere, prietenie și pe lipsă de egoism. Ei sunt un model pentru noi toți. Nimic nu i-a putut despărți, nici măcar religia diferită. Regina Ana este o persoană de la care avem multe de învățat, pe care trebuie să o păstrăm veșnic în mințile și în sufletele noastre. O doamnă de poveste, o veritabilă regină, o mamă iubitoare, o soție de nădejde, un om cum rar mai întâlnești în zilele noastre…

Vă recomand cu drag  cartea ,,Un război, un exil, o viață”, căci veți fi fascinați de povestea Reginei Ana, de viața ei tumultoasă, de curajul și de generozitatea de care a dat dovadă de-a lungul timpului! Iar la final, veți descoperi cu încântare o piesă de teatru care a luat naștere din condeiele și inimile cuplului regal Mihai-Ana, despre care nu zic mai multe…

Acum voi reda câteva fragmente din discursul Alteței Sale care sper eu vor confirma cele spuse de mine, dar și că este înzestrată cu darul povestirii:

  • ,,Printre invitați, regina Elena a României și, alături de ea, un tânăr înalt și frumos, în uniforma aviației române. Era el! Într-o clipă, văzând uniforma, toate amintirile de război mi s-au aglomerat în minte și, după ce i-am fost prezentată, în loc să fac reverența în fața lui, cum ar fi trebuit, am luat poziție de drepți, lovind cu strășnicie călcâiele, ca un soldat. Vă imaginați rezultatul, eu fiind îmbrăcată în rochie și cu capul descoperit! Acum, citind toate acestea, poate părea amuzant, dar în acel moment neîndemânarea mea a avut un efect caraghios pentru ceilalți și dezastruos pentru mine. Imediat mama m-a expediat: <<Du-te în camera ta!>>. Eram fericită să pot pleca, fiindcă făceam gafe peste tot.”
  • ,,Regele a plătit scump prin așteptarea lui. În ce mă privește,  nu am crezut niciodată că România va fi liberă. Nu! Și eu am plătit cu durata unei vieți această așteptare, fiindcă România se afla în inima mea, fără să fie în amintirea mea. Așteptarea este o suferință, dar mai ales gândindu-te la ceilalți, nu la tine însuți. Noi eram liberi, aici, în timpul deceniilor înghețate, negre. Puteam spune tot ce gândeam, în vreme ce acasă oamenii au suportat cincizeci de ani de opresiune. Ei nu aveau nimic, nu putea privi către nici un viitor, fiindcă viitorul nu exista…”
  • ,,Aș vrea să fac mai mult pentru România, dar nu numai din datorie, ci și dintr-un sentiment de identitate, prin ceea ce sunt eu ca om, ca destin. Aș vrea să petrec mai multă vreme în România; faptul că șederile noastre acolo sunt limitate este o frustrare, aproape atât de mare ca anii în care nici nu visam să punem piciorul în țară. Aș vrea să cunosc mai mult. Ceea ce mă supără nu este timpul care trece, ci faptul că nu pot să aprofundez raportul dintre mine și țara al cărei nume îl port.”

Mulțumesc mult Librăriei Online Libris, fiindcă mi-a oferit neprețuita ocazie de a o descoperi pe Alteța Sa Regală Ana a României, de a-i citi memoriile pe care i le-a dictat principelui Radu! Cartea ,,Un război, un exil, o viață” poate fi achiziționată de pe site-ul librăriei, inclusiv în varianta în limba engleză, alături de multe alte cărți, biografii, cu transport gratuit. Pentru a fi la curent cu promoțiile lor, le puteți da un like pe pagina de facebook.

              LECTURĂ PLĂCUTĂ! 

Vizualizați imaginea originală

Reprezentativ

,,Ucenicul arhitectului” de Elif Shafak

Elif Shafak (n. 1971) a studiat Relatiile internationale la Middle East Technical University din Ankara. Are un masterat in Studii feministe si un doctorat in Stiinte politice. A predat la mai multe universitati din Turcia, Marea Britanie si Statele Unite si a colaborat cu articole la numeroase publicatii, precum The Washington Times, The Wall Street Journal, The New York Times, The Economist sau The Guardian. A publicat mai multe romane: Misticul (1997), distins cu Premiul Rumi un an mai tirziu, Oglinzile orasului (1999), Privirea (2000), care i-a adus in acelasi an premiul Uniunii Scriitorilor Turci pentru cel mai bun roman, Palatul Puricilor (2002; Polirom, 2014), Sfintul nebuniilor incipiente (2004; Polirom, 2009), Cele patruzeci de legi ale iubirii (2010; Polirom, 2011, 2014), Lapte negru (2011; Polirom, 2012, 2015),Onoare (2012; Polirom, 2013) si Ucenicul arhitectului (2014; Polirom, 2015). Scrise in turca ori in engleza si traduse deja in peste 40 de tari, cartile ei se bucura de aprecierea criticii si de un succes de public considerabil.

Elif Shafak nu încetează să mă uimească și de această dată. Cu fiecare carte de-a ei pe care o citesc, ea urcă tot mai sus în topul autorilor mei favoriți, devenind un scriitor de referință pentru mine. Această perlă a literaturii turce contemporane reușește să fascineze orice cititor, să-l pună față-n față cu probleme ale societății dintotdeauna, să-l transpună în diferite situații, să-i aducă la cunoștință ceea ce reprezintă Orientul. Cu bune și cu rele. Cu râsete și cu lacrimi. Cu belșug și cu multe carențe.

Volumul de față s-a tradus în română în toamna anului 2015 și s-a numărat printre prioritățile mele la târgul Gaudeamus. Au durat câteva luni până l-am citit,  însă așteptarea a meritat cu vârf și îndesat. Cel mai tare m-a atras perioada în care este plasată acțiunea – secolul XVI, și toposul – Imperiul Otoman (și nu numai). Am fost mai mult decât bucuros să reîntâlnesc personaje mai mult sau mai puțin dragi din serialul fenomen ,,Suleyman Magnificul” și să fiu pus în fața unor întâmplări de care nu știam (nici măcar din cărțile de istorie), întâmplări fictive, dar bazate pe un fundament atestat istoric.

”Ucenicul arhitectului” dezvăluie viața unui personaj interesant, complex creionat de către autoare. Acesta este Jahan, indian de origine, care ajunge în capitala Imperiului Otoman împreună cu elefantul Chota, un dar pentru sultanul Suleyman. Impunătorul animal se alătură menajeriei sultanului, iar Jahan rămâne să-l îngrijească. Între cei doi se leagă o frumoasă prietenie, o legătură strânsă, fiind de nedespărțiți. Băiatul remarcă inteligența elefantului și cât este acesta de sufletist, mai uman decât mulți oameni…

Jahan se îndrăgostește de unica fiică a lui Hurrem, Mihrimah Sultan, și o poartă în inimă întreaga sa viață. Feblețea sultanului îl simpatizează pe indian și îndrăgește superbul elefant alb, dar nimic mai mult, din câte se pare. Îngrijitorul elefantului ajunge să fie unul din cei patru ucenici al marelui arhitect Mimar Sinan, contribuind la construirea unor clădiri, al unor moschei, ce dăinuie și în prezent. Este martor al mariajului nefericit pe care Mihrimah este obligată să-l accepte, o vede părăsind această lume, însă pentru el prințesa  cu părul de aur nu moare niciodată…

Timpul trece, anii se scurg, cunoaște lumea, războiul, se îngrozește de vărsarea de sânge, de moarte. Padișahul moare, este succedat de fiul său și, mai apoi, de nepotul său. Jahan îmbătrânește și el, firul vieții lui Sinan este tăiat. Vârstnicul elefant îl părăsește la rândul lui, rămâne singur. Este evident că la Istanbul nu va avea parte de bătrâneți liniștite. Se întoarce pe plaiurile natale, se desparte cu greu de orașul situat pe două continente, cu care se aseamănă extrem de mult. Se stabilește la Agra, în India, unde joacă un rol esențial în înălțarea uimitorului Taj Mahal…

O lectură incredibilă, despre iubire, război, înțelepciune, prietenie adevărată. Un încântător elogiu adus marii metropole de pe Bosfor, Istanbulului prezentat în culori vii, de care ți-e imposibil să nu te îndrăgostești. O frumoasă carte despre profesia de arhitect și despre nemurirea orașelor și a clădirilor temeinic zidite. Un roman pe care nu-l poți lăsa din mână, pe care îl savurezi pagină cu pagină, pe care-l trăiești la intensitate maximă. De neratat! O poveste pe care vi-o recomand cu drag!

Fragmente: 

  • ,,Acum, când stătea și privea cupola pe care o clădiseră, sprijinită pe patru coloane uriașe, văzând-o pentru a mia oară și parcă cu alți ochi, simți același lucru. Cupola se unise cu bolta de deasupra. Căzu în genunchi, fără să-i pese cine-l vedea. Singur în moschee, doar un grăunte în întinderea ei parcă fără margini, Jahan vedea pur și simplu lumea ca pe un șantier uriaș. În timp ce meșterul și ucenicii lui ridicaseră moscheea, universul le clădise soarta. Niciodată până atunci nu se gândise la Dumnezeu ca la un arhitect. Creștini, evrei, musulmani, zoroastrieni și oameni de atâtea alte credințe trăiau sub aceeași cupolă nevăzută. Pentru ochiul în stare să vadă, lumea întreagă era opera unui arhitect.”
  • ,,Jahan se gândi că oamenii ridicau două feluri de temple: cele care năzuiau să atingă cerul și cele care voiau să aducă cerul mai aproape de pământ. Dar erau și clădiri de un al treilea fel: cele care făceau și una, și alta. Așa era San Pietro. Pe când stătea și privea bazilica, întregind-o cu ochii minții, simți dintr-odată că și acolo se afla Miezul Universului.”
  • ,,Ani de-a rândul își închinase viața unui oraș în care fusese – și era încă – un străin; își închinase iubirea unei femei la care nu putea să ajungă; își închinase tinerețea și vigoarea unui meșteșug care, deși prețuit, era înfierat de fiecare dată când se întâmpla vreo nenorocire. Ce clădiseră în ani de zile, piatră cu piatră, putea fi dărâmat într-o singură după-amiază. Ce era prețuit astăzi era disprețuit a doua zi. Totul era supus capriciilor sorții, și nu mai avea nici o îndoială că soarta era capricioasă.”

     Părerile criticilor:

  • „O punere in scena spectaculoasa, un roman populat cu armate de aventurieri, tigani misteriosi si curtezane carora nu le lipseste bunatatea, Ucenicul arhitectului este si un poem de dragoste inchinat frumusetii cosmopolite a Istanbulului.” (The New York Times Book Review)
  • „Elif Shafak alege pentru romanul ei un fundal istoric generos, plin de frumusete. Ucenicul arhitectului poate fi citit ca o serie de viniete fascinante, inspirate din alaturarea artei cu religia, a creativitatii cu devotiunea… O carte vibranta, plina de spirit, vie.” (The Washington Post)
  • „Arhitectura este unul dintre subiectele puternice ale lui Elif Shafak. Romanul ei este construit pe mai multe straturi, ce impresioneaza prin splendoarea detaliului imbricat si prin maretia viziunii, o viziune care arata cum ura si egoismul distrug o lume ce poate fi reconstruita numai prin dragoste.” (The Observer)

 LECTURĂ PLĂCUTĂ!

 

,,Prin deșert spre libertate. Fuga mea din Coreea de Nord” de Eunsun Kim/ Sebastien Falletti

Coreea de Nord. O mică țară din Orientul Îndepărtat. Un stat comunist, închis, condus de un dictator. Un loc teribil, în care oamenii nu au drepturi, nu au libertăți. Un colț de lume despre care nu știm prea multe, căci este asemenea unei cărți ferecate, în care ți-e imposibil să pătrunzi și din care cu greu poți ieși…

Când auzim ,,stat comunist” gândul ne zboară la România lui Ceaușescu, presărată cu orori și teamă. Însă Coreea de Nord, cel puțin văzută din perspectiva lui Eunsun Kim, întrece limitele imaginabilului, viața acolo fiind mult mai grea decât cea pe care am cunoscut-o și noi până în ’89. În Coreea de Nord mii de oameni au murit și mor din cauza foamei ori în încercarea de a fugi. Mulți copii sunt nevoiți să renunțe la școală, întrucât nu-și permit, nu au haine, se află la limita subzistenței.

 Un interviu cu Eunsun Kim 

Eunsun Kim știe ce înseamnă să stai flămând zile întregi, să n-ai haine și lemne pentru a te încălzi. După moartea bunicilor și a mult prea firavului tată, Eunsun rămâne doar cu mama și cu sora sa Keumsun. Viața este atât de grea pentru ele, încât Eunsun ajunge să-și facă un testament la doar unsprezece ani. E rămasă singură acasă, aproape leșinată de foame, lipsită de orice speranță. Mai mult decât oricând e sigură că va muri, că va părăsi această viață nedreaptă…

Un miracol are loc și supraviețuiește. Timp de doi ani ea și familia resimt tot mai puternic carențele pe care acest regim opresiv li le impune. Nemaisuportând acest nivel de trai și din dorința de a le oferi mai mult fiicelor sale, mama decide în 1999 să fugă împreună din Coreea lui Kim Jong-Il. Niciuna nu prevede aventura ce va urma, toate dificultățile prin care vor trece până vor ajunge să-și găsească locul în lume.

Cu chiu cu vai trec de granița cu China, iar în această regiune sărăcăcioasă sunt vândute la propriu unui bărbat necăsătorit și trăiesc o perioadă de timp, în mod ilegal, cu familia acestuia. Mama lui Eunsun devine practic soția acelui bărbat dornic să aibă un băiat, un copil care să-i asigure o parte din moștenirea părinților. Se naște acest băiat, față de care Eunsun va avea întreaga viață o oarecare slăbiciune.

Aici, în acest sătuc, Eunsun își face prieteni, are ocazia de a se juca, de a fi copil. Asta n-o scutește de la munca la câmp alături de ceilalți. Soțul mamei este adesea violent, dar cu toate acestea Eunsun își regăsește liniștea…

La puțin timp după ce frățiorul ei a împlinit un an, se dovedește că cineva le-a turnat autorităților. Astfel, cele trei coreence sunt luate pe sus în miezul-nopții de poliție și trimise înapoi în țara lor. Pentru prima dată, Eunsun conștientizează că responsabil de tot chinul lor este nimeni altul decât Kim Jong-Il și regimul său.

Se  întorc în China, căci nu au altă opțiune. Eunsun și Keumsun călătoresc în orașe mari ale Chinei, inclusiv în Shanghai, unde lucrează, fac rost de acte false și o duc destul de bine. Mama lor li se alătură din cauza traiului tot mai dificil cu soțul chinez. La un moment dat, Eunsun și mama sa decid să meargă în Coreea de Sud. Străbat deșertul Gobi, sunt supuse unor lungi interogatorii în Mongolia, dar ajung, în cele din urmă, în țara mult visată.

După câteva luni de instruire obțin și un permis de ședere. În sfârșit, pot zice că sunt acasă. În 2008. După 9 ani de peregrinări de-a lungul cărora s-au aflat de nenumărate ori la un pas de moarte. Eunsun își reia studiile, învață engleza, are șansa să descopere lumea pe care Coreea de Nord le-o ascundea cu bună știință. Fără îndoială, este un model, un exemplu de ambiție pentru noi toți. A depășit orice greutăți, a supraviețuit oricărei încercări. Fiindcă a avut încredere, a sperat că viața îi va oferi o soartă mai bună și fiindcă a fost mânată de o dorință oarbă de a trăi.

Imagini pentru eunsun kim

  Eunsun Kim la Paris, în apropierea Turnului Eiffel

,,Prin deșert spre libertate” este o poveste emoționantă, un roman autobiografic ce te pune pe gânduri, ce te face să te consideri norocos. Până la urmă, nu toți oamenii au șansa noastră, dreptul la viață, o pâine de pus pe masă și un acoperiș deasupra capului, o fărâmă din adevărul aflat în această lume. Eunsun Kim nu ezită să zugrăvească diferențele dureros de mari ce, sper eu, vor dispărea într-o zi. Totodată, volumul de față reprezintă un elogiu adus femeii capabile să răzbată în deșertul existenței umane, familiei și, nu în ultimul rând, vieții…

Vă recomand să citiți ,,Prin deșert spre libertate. Fuga mea din Coreea de Nord”! Veți avea ocazia să descoperiți o altă latură, necunoscută pentru mulți, a acestei lumi paradoxale, aflate într-o continuă schimbare și mișcare. Veți înțelege ce înseamnă un popor asuprit și o mamă în stare să înfrunte un regim, un stat, un conducător, pentru binele copiilor săi…

Trebuie să felicit Grupul Editorial Corint pentru inițiativa admirabilă de a traduce și a publica această carte! De asemenea, le mulțumesc pentru exemplarul oferit. Volumul poate fi achiziționat de pe site-ul editurii, dar și din librăriile partenere. 

P.S.: Zilele acestea se desfășoară Salonul Internațional de Carte Bookfest la București. Nu ar fi o idee rea să strecurați această minunăție printre achizițiile voastre 🙂

      LECTURĂ PLĂCUTĂ!

Cu Litera și Uber ajungi gratis acasă cu cărțile tale preferate

Ca în fiecare an, Uber este partenerul de mobilitate al Editurii Litera la Bookfest!

Astfel, pe toată perioada târgului de carte, 24-28 mai, Litera și Uber asigură transportul gratuit de la Bookfest către casă, tuturor celor care folosesc aplicația Uber pentru prima dată. E simplu! Cititorii trebuie să își facă un cont nou Uber și să introducă în aplicație codul promoțional Litera25. Un șofer partener va ajunge în câteva minute pentru a îi duce de la Bookfest acasă.

Mai multe detalii despre promoție sunt disponibile la standul Editurii Litera, Pavilionul C2 și în ghidul online al utilizatorului Uber.

Editura Litera este prezentă la Bookfest între 24 și 28 mai, în Pavilionul C2, Romexpo, și invităm cititorii să descopere peste 1000 de titluri din toate domeniile, să participe la lansări de carte, la acțiuni dedicate copiilor, să beneficieze de vouchere valorice, tombole și reduceri de până la50%.

Programul evenimentelor Editurii Litera la Bookfest 2017

Joi 25 mai, ora 13.00

Eveniment „Micul librar” – standul Litera Mică – o campanie isteață despre cărți și lectură Moderator: Laura Frunză. Participă în calitate de mici librari elevi de școală primară din București.

Vineri 26 mai, ora 13.00

Eveniment „Clubul micilor genii”–  în spațiul Bookfest Junior – Atelier de Știință și Experimente realizat de Andreia Petcu după cartea „100 de idei geniale care au schimbat lumea”.

Vineri, 26 mai, ora 17.00

Lansare „Învață să trăiești”, de Patricia Ionea, în prezența autoarei & sesiune de autografe

Invitați: Rozalina Lepădatu, Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, Dr. Primar Carina Mihai, Spitalul Cantacuzino, Dr. Adriana Mihalaș, Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă București.

Sâmbătă, 27 mai, ora 13.00

Lansare „Unde nu-i cap, vai de popoare!”, de Dragoș Pătraru, în prezența autorului & sesiune de autografe.

Sâmbătă, 27 mai, ora 15.00

Lansare „Drumul spre iad”, Europa 1914 – 1949, de Ian Kershaw

Invitați: Bedros Horasangian, Bogdan Lefter – profesor universitar Universitatea București, Generalul Constantin Degeratu

Sâmbătă, 27 mai, ora 16.00

Lansare Premiul Man Booker 2016: „Io contra Statele Unite ale Americii”, de Paul Beatty

Invitați: Mihaela Irimia – Profesor Universitar Doctor Catedra Lb. Engleză, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Laura Câlțea- Blogul unei cititoare de cursă lungă, George Volceanov –doctor în filologie, șef catedră Universitatea Hyperion, Bedros Horasangian

Sâmbătă, 27 mai, ora 17.00

Lansare Un ghid al detoxifieriiîn 15 zile” de Ligia Pop, înprezențaautoarei&sesiune de autografe

Invitați: Monica Davidescu, Valentina Georgescu

Duminică, 28 mai, orele 10-12

„Colorez lumea mea de poveste – ateliere de coloratinspirate de personajele Disney, standulLitera Mică.

Pentru a fi la curent în timp real cu evenimentele Editurii Litera la Târgul de carte Bookfest puteți accesa pagina de eveniment Litera la Bookfest 2017.

18581984_10158789436370464_7755379731075014188_n.jpg

Corint Junior la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2017

Editura Corint va încheia primăvara cu prezența la a XII-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ce va avea loc în perioada 24-28 mai în pavilionul C1, cu o paletă largă de evenimente destinate copiilor de toate vârstele, de la lansări de carte la ateliere de creație.

Printre cele mai așteptate titluri de la Salonul de carte Bookfest se numără ultima apariție din celebra colecție „Aventură și mister”, Tronul secret (Regina viselor #1) de Peter F. Hamilton, Prada (Arena 13 #2) de Joseph Delaney, autorul seriei de succes Cronicile Wardstone, precum și Lupii din Brandenburg (Berlin #4) de Fabio Geda și Marco Magnone.

18447677_1467290893334489_3743673745390722210_n.jpg18520011_1467290716667840_8922402754587638736_n.jpg

Pentru cititorii îndrăzneți și curajoși, colecția „EU SUPEREROU” continuă seria Pirații de Buzunar cu cel de-al doilea volum, Marea evadare din canal și, dacă le mai rămâne timp liber, le oferă oportunitatea de a salva lumea alături de noul Richie Rich, în postura lui Benji Franklin – Puștiul miliardar.

Din colecția „Povești ilustrate” de neratat sunt aventurile unui bondar mic și ambițios, în minunata poveste Bondărel învață să zboare de Britta Sabbag, Maite Kelly și Joelle Tourlonias. Micilor exploratori și aventurieri le propunem cel mai nou titlu al colecției, Ocolul Pământului în 80 de zile, o adaptare după romanul lui Jules Verne sub bagheta magică a lui Maxime Rovere și Jonathan Burton.

Dar călătoriile nu se opresc aici! Mowgli, Lindbergh și Osișor vă așteaptă la standul Corint Junior, cu secrete, ghicitori și cele mai superbe ilustrații din literatura pentru copii.

Enigmele continuă cu detectivul preferat al copiilor, pofticiosul Scooby-Doo, mascota colecției „Acum și eu citesc!”, ce vă așteaptă duminică la standul editurii pentru a face schimb de rețete. Și pentru a dezlega mistere, dacă nu uită!

Alături de autori renumiți, printre care îi amintim pe James Patterson și pe Chris Grabenstein, își va face debutul autorul român Răzvan „Franco” Nițoi, cu romanul grafic Felix, asta-i culmea!, un volum cu umor spumos și un ghid al farselor ce nu trebuie să lipsească din nicio bibliotecă!

  • 24 mai, miercuri, ora 10.00

Povești ilustrate: Povestim, pictăm și colorăm!

Atelier de colorat cu Walter Riess

Moderator: Walter Riess

Viitorii artiști sunt invitați să-l cunoască pe ilustratorul Walter Riess! Secrete vor fi împărtășite și povești nemuritoare vor renaște din pânză și vopsea!

  • 25 mai, joi, ora 10.00

Primejdii în vârful lumii (vol. 4 Vânătorii de comori)
JAMES PATTERSON

CHRIS GRABENSTEIN

Atelierul de mistere. Pornește în aventură

În parteneriat cu Bucuria Lecturii:

Activități creative pentru copii cu scopul de a stârni pasiunea pentru cărți și lectură.

Moderatori: Raluca Mărgean și Roxana Păunescu, două mame care iubesc copiii și cărțile și vor să schimbe lumea prin lectură

Aventuri palpitante, cu protagoniști memorabili și îndrăzneți! Descătușează-ți imaginația! Cunoaște-ți viitorii eroi!

18588696_1467292346667677_2511445630831286066_o.jpg

  • 26 mai, vineri, ora 10.00

Pirații de Buzunar: Marea evadare din canal

Chris Mould

Atelier: Comoara din insulă

Moderator: Corina Andrei

Fii eroul generației tale! Corint Junior recrutează viitori SUPEREROI! Dacă ești neînfricat ca un pirat… te vrem în echipa noastră!

  • 27 mai, sâmbătă, ora 10.00

Lansare de carte și  sesiune de autografe

Felix, asta-i culmea!

Răzvan Franco Nițoi

Moderator și invitat special: Ellie White

Invitați: Tea (Tea scrie și citește), Ștefania (Biblioteca Ștefaniei), Daria (Daria citește)

Felix, asta-i culmea! îl are în miezul poveştii pe un puşti deştept şi cu multă imaginaţie, care va închipui o succesiune de farse care de care mai amuzante şi trăsnite, alături de prietenii lui.

 18527700_1467290803334498_2978426890156969985_n.jpg

  • 28 mai, duminică, ora 11.00

Scooby-Doo… Unde ești tu?

Meet & Greet

Invitat: Scooby-Doo

Scooby-Doo abia așteaptă să te cunoască! Vino să te pozezi alături de detectivul tău preferat!

Aventuri, peripeţii de groază, hohote de râs sau fiori reci pe şira spinării – fiţi alături de Scooby-Doo şi de Echipa Misterelor şi nu pierdeți o distracţie pe cinste!

  • 28 mai, duminică, ora 13.00

Festivitatea de premiere

Tinerii cititori și aventurieri care au călătorit folosindu-se de indiciile strecurate de Editura Corint în romanele ce le-au îmbogățit biblioteca vor primi premiile pentru participare la concursurile desfășurate pe colecțiile „Aventură și mister”, „Acum și eu citesc!„ și „EU SUPEREROU”.

Vino să-i cunoști pe eroii generației tale!

Editura Corint la Salonul Internațional de Carte Bookfest 2017

Editura Corint va încheia primăvara cu prezența la a XII-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest, ce va avea loc în perioada 24-28 mai în pavilionul C1.

Cuprinzând o paletă vastă de genuri literare și îmbinând lucrările de nonficțiune cu cele de beletristică, Editura Corint a strâns o colecție impresionantă de opere, de o valoare recunoscută atât prin premiile câștigate la nivel internațional, cât și prin criticile de specialitate primite.

În cadrul colecției „Istorie cu blazon”, coordonată de istoricul Filip-Lucian Iorga, apar două volume așteptate cu nerăbdare de cititorii și iubitorii de cultură: Martha Bibescu şi vocile Europei. Corespondență și Dosar CNSAS 1941-1945, volum editat de Alina Pavelescu, şi Din istoria familiei Ghika  de reputatul genealogist Mihai Sorin Rădulescu.

Colecția „Corint Istorie-Autori români”, coordonată de prof.dr. Doru Dumitrescu se mărește cu unul dintre cele mai așteptate titluri de la Salonul de carte Bookfest, Ion Rațiu. Jurnal (Volumul 1), o imagine fidelă şi obiectivă a lumii în care a trăit, o relatare critică despre personajele din jurul său, scrisă dintr-o perspectivă personală, naţională şi internaţională. În aceeași colecție va apărea într-o ediție îngrijită și Niculae Filipescu: Însemnări de Nicolae Polizu-Micșunești.

Pentru pasionații de istorie și politică, Editura Corint va lansa Istoria terorismului, Conversații cu Molotov, cărți care vor îmbogăți colecția de acum consacrată „Corint Istorie”, coordonată de prof. univ. dr. Lavinia Betea.

Pentru cititorii YA, în  colecția „Leda Edge”, coordonată de Shauki al-Gareeb, am pregătit un titlu incendiar, Cronicile lui Magnus Bane, un bestseller NY de la celebra autoare Cassandra Clare, cunoscută pentru seriile Instrumente Mortale și Dispozitive Infernale. „Leda Edge” cuprinde o selecție de romane YA și nu numai, de la serii fantasy şi romance, ecranizate sau aflate în curs de ecranizare, la distopii celebre, vândute într-un număr record de exemplare. Printre ultimele apariții: Trei coroane întunecate de Kendare Blake, Și mă întunec de Kirsten White și Întoarcerea, primul volum dintr-o nouă serie a îndrăgitei autoare Jennifer L. Armentrout.

Program evenimente:

25 mai, joi, ora 14.30

  1. Lansarea volumului Kreuztanne și sesiune de autografe cu autorul Fate Velaj

„…Creaţia artistică a lui Fate Velaj se rezumă la filosofia sa asupra amintirilor din viitor. Până în prezent, acest gen de gândire a fost proprietatea exclusivă a Hollywoodului.” – Dr. Alfred Gusenbauer, cancelarul Austriei

Invitați:

Fate Velaj, scriitor

Bedros Horasangian, scriitor și eseist

Luan Topçiu, critic literar

Moderator:

Ana Antonescu, director editorial Editura Corint

18485812_1467293100000935_8012161633873260696_n.jpg

___

25 mai, joi, ora 17.30

  1. Lansarea volumului Istoria terorismului. De la asirieni la jihadiști de Randall D. Law

„Pentru occidentalul obișnuit, terorismul apare fie ca ilustrare a extremismului de stânga sau de dreapta, fie ca manifestare a jihadismului, adică a islamului radicalizat, de matrice preponderant arabă. Este suficient să citim cartea de față pentru a constata că, în realitate, eticheta de «act terorist» poate fi aplicată unei raze geografice, istorice și doctrinare mult mai întinse.” – Teodor Baconschi

Invitați:

Ion M. Ioniță, redactor-șef revista Historia

Ion Duvac, prof. asoc. dr. psiholog

Lavinia Betea, coordonatorul colecției Corint Istorie

Cristian Diaconescu, ministru

Teodor Baconschi, ministru

Moderator:

Florin-Răzvan Mihai, redactor-coordonator colecția Corint Istorie

Partener media:

Radio România Cultural

18555969_1467293013334277_788371867253998779_n.jpg

___

26 mai, vineri, ora 15.00

  1. Lansarea volumului Conversații cu Molotov. În cercul puterii comuniste de Feliks Ciuev și Viaceslav Molotov

„În conversațiile sale cu poetul și biograful Feliks Ciuev, Molotov oferă o viziune proprie asupra societății și asupra caracterului elitei politice sovietice. Plină de portrete surprinzătoare, pătrunzătoare și memorabile, cartea este o sursă istorică de prima mână. O relatare în stare să hipnotizeze și să înfricoșeze totodată pe cititor.” – Kirkus Reviews

Invitați:

Armand Goșu, conf. dr. la Facultatea de Științe Politice a Universității din București

Lavinia Betea, coordonatorul colecției Corint Istorie

Bedros Horasangian, scriitor și eseist

Moderator:

Florin-Răzvan Mihai, redactor-coordonator colecția Corint Istorie

18485262_1467293036667608_2557340767329197735_n.jpg

___

26 mai, vineri, ora 16.30

  1. Lansarea volumului Niculae Filipescu: Însemnări (1914-1916) de Nicolae Polizu-Micșunești

„Dacă veți face o secțiune ideală în lungul sau în curmezișul țării… nu puteți tăia nimic din cuprinsul neamului românesc, fără să se producă o comoție herculeană în cel mai bine zidit dintre toți românii vremurilor noastre, Niculae Filipescu. Dacă printr-un cataclism ar dispărea de pe pământ tot neamul românesc și ar rămâne numai Niculae Filipescu, el, prin personalitatea lui, ar da o idee despre ce au fost românii.” – Barbu Ștefănescu Delavrancea

Invitați:

Doru Dumitrescu, prof. dr.

Irina Ioana Riscuția

Flori Bălănescu, istoric

Moderator:

Florin-Răzvan Mihai, redactor-coordonator colecția Corint Istorie

18447375_1467293163334262_5701010584227745487_n.jpg

___

  • 27 mai, sâmbătă, ora 12:00
  1. Lansarea volumului Din istoria familiei Ghika. Contribuții de istorie culturală și sesiune de autografe cu autorul Mihai Sorin Rădulescu

„Aș spune că în ciuda cataclismului social care a tulburat, a prăbușit România și pe vecinii ei, care a decapitat sistematic clasele foste diriguitoare, supraviețuitoare ale boierilor de odinioară, oameni politici și intelectuali ieșiți din burghezie și elita țărănească, într-o încercare radicală de nivelare în jos, și oricare ar fi durata experienței, poporul român nu-și va pierde calitățile care, la granița Occidentului, aflat între Europa Centrală și Balcani, îl fac să fie unic, de o rezistență de neclintit și ca rafinament intelectual.” – Matila C. Ghyka

Invitați:

Mihai Sorin Rădulescu, istoric

Tudor Teoteoi, prof. dr.

Radu Varia, istoric și critic de artă

Mihai Sorin Rădulescu

Moderator:

Ana Antonescu, director editorial Editura Corint

18491542_1467293030000942_4288657282183618950_o.jpg

___

27 mai, sâmbătă, ora 15:00

  1. Lansarea volumului Martha Bibescu și Vocile Europei. Corespondență și dosar CNSAS 1941-1945, editat de Alina Pavelescu

Expoziție inedită de fotografii cu Martha Bibescu

Accesorii vestimentare din perioada interbelică, din colecția privată a Ralucăi Alexandra Partenie (prezentare în premieră)

„Prin intermediul unor documente inedite până acum, cititorul acestei cărţi va descoperi o personalitate fascinantă, de o complexitate cu totul excepţională: o intelectuală, o cerebrală dar, în acelaşi timp, o fiinţă de o sensibilitate rară, care iubea frumosul (povestea că grădinarul de la Mogoşoaia zicea despre ea, văitându-se: „Ne omoară cu estetica!”), o seducătoare care, cel mai adesea involuntar, era capabilă să stârnească pasiuni înflăcărate, ca aceea care îl mistuia pe diplomatul italian Francesco Lequio. Avea voinţă şi curaj, ştia la fel de bine ce voia şi cum să realizeze cele dorite (de pildă, restaurarea Mogoşoaiei).” – Mihai Brâncoveanu

Invitați:

Dan C. Mihăilescu, critic și istoric literar

Alina Pavelescu, arhivist și istoric

Filip-Lucian Iorga, coordonatorul colecției Istorie cu blazon

Doina Mândru, istoric

Cristina Bazavan, jurnalist

Moderator:

Ana Antonescu, director editorial Editura Corint

Partener Media:

RFI

18581502_1467293120000933_6023715612681686138_n.jpg

___

27 mai, sâmbătă, ora 17:00

  1. Lansare Volumul I – Începuturile unui exil îndelungat (1940-1945): Ion RațiuLansare de carte

„Aceasta este prima ediție a primului volumul a jurnalului lui Ion Rațiu. Este o imagine fidelă și obiectivă a lumii în care a trăit, o relatare critică despre personajele din jurul său, scrisă dintr-o perspectiva personală, națională și internațională. Nu cred să existe multe alte lucrări similare, fiindcă puțini au trăit o viață ca a lui.” – Nicolae C. Rațiu

Invitați:

Stejărel Olaru, editor

Nicolae C. Rațiu

Doru Dumitrescu, prof. dr.

Cristina Bazavan, jurnalist

Ion M. Ioniță, redactor-șef revista Historia

Moderator:

Florin-Răzvan Mihai, redactor-coordonator colecția Corint Istorie

Partener Media:

RFI

18518049_1467293063334272_5975616725992156902_o.jpg

Ziua Literaturii Norvegiene la Editura Litera

Ziua Literaturii Norvegiene: Editura Litera lansează volumul patru din celebra serie Lupta mea, de Karl Ove Knausgård, în premieră în format eBook

Pe 17 mai, de Ziua Națională a Norvegiei, pentru a doua oară consecutiv, sărbătorim opera scriitorului norvegian de succes Karl Ove Knausgård prin Ziua Literaturii Norvegiene.

Marcăm acest eveniment prin lansarea în premieră în format eBook a volumului patru – Dansând în întuneric, din celebra serie Lupta mea, de Karl Ove Knausgård, care a fost numită de revista Guardian, „poate cea mai semnificativă creație literară a vremurilor noastre”.

eBook-ul este disponibil pe elefant.ro, iar pe Scena9.ro puteți citi un fragment în avanpremieră.

Tot pe 17 mai, pe pagina de Facebook a Editurii Litera, se va desfășura un concurs prin care vor fi desemnați primii patru cititori ai cărții. Aceștia vor primi câte un exemplar din carte în format hardcover.

Cartea a patra a seriei Lupta mea va putea fi achiziționată hardcover la Bookfest, în perioada 24-28 mai, la standul Editurii Litera, Pavilionul C2, iar apoi online și din librăriile din toată țara.

„… extrem de sincer, Knausgård… vrea să ne introducă în cotidianul vieții, care este uneori vizionar, alteori banal, alteori profund semnificativ, dar, prin forța lucrurilor, absolut obișnuit, pentru că ni se întâmplă pe tot parcursul vieții și tuturor…” The New Yorker

Proaspăt absolvent de liceu, Karl Ove se mută într-un sat de pescari din nordul îndepărtat al Norvegiei pentru a lucra ca profesor. Nu se dovedește însă interesat de slujba în sine – sau de orice altă slujbă. Singurul lui scop este să economisească bani și să înceapă să scrie. Totul merge bine, dar, pe măsură ce nopțile devin mai lungi, viața lui ia o întorsătură mai întunecată. Consumul de alcool îi provoacă episoade de amnezie completă, tentativele repetate de a-și pierde virginitatea se sfârșesc umilitor și, spre marea lui nefericire, ajunge să se îndrăgostească de una dintre elevele sale de treisprezece ani. Iar în tot acest timp, umbra tatălui planează tot mai amenințător asupra sa…

„O reușită rară. Nici un scriitor din generația sa nu egalează combinația lui Karl Ove Knausgård de talent, stil, spirit de observație și originalitate…” Dagens Næringsliv

Lupta mea este o serie de șase volume ce a produs o impresie puternică în întreaga lume, plasându-l pe Knausgård printre marile nume ale literaturii nordice și nu numai. Revista Time l-a numit „Proust al Norvegiei”. În România, la Editura Litera sunt disponibile deja primele patru volume: Moartea unui tată, Un bărbat îndrăgostit, Insula copilăriei, Dansând în întuneric, iar următoarele două sunt în curs de apariție.

Partener oficial  Ambasada Norvegiei

coperta 2.png

Editura Litera își așteaptă cititorii la Bookfest 2017

Între 24 și 28 mai, în Pavilionul C2, Romexpo, invităm cititorii să descopere peste 1000 de titluri din toate domeniile, să participe la lansări de carte în prezența unor invitați de seamă, la acțiuni dedicate copiilor, să beneficieze de vouchere valorice, tombole și reduceri de până la 50%.

Iubitorii de ficțiune vor găsi la standul Editurii Litera romanul distins cu Premiul Man Booker 2016: „Io contra Statele Unite ale Americii”, de Paul Beatty, al treilea Man Booker consecutiv la Litera după „O cale îngustă spre nordul îndepărtat”, de Richard Flanagan și „Scurtă istorie a șapte crime”, de Marlon James.

Celebra serie autobiografică a scriitorului norvegian Karl Ove KnausgårdLupta mea, numită de revista Guardian „poate cea mai semnificativă creație literară a vremurilor noastre”, continuă cu volumul „Dansând în întuneric”. În România, la Editura Litera sunt disponibile astfel primele patru volume: Moartea unui tată, Un bărbat îndrăgostit, Insula copilăriei, Dansând în întuneric, iar următoarele două sunt în curs de apariție.

Alte titluri foarte așteptate de cititori sunt „Numele meu este Lucy Barton”, de Elizabeth Strout, nominalizare la Premiul Man Booker 2016, „Un bărbat și o femeie”, de britanica Jojo Moyes, și „A doua șansă”, de Kristin Hannah, autoarea bestsellerului „Privighetoarea”, ultimele două în colecția Blue Moon.

Un nou format al colecției Kronika va fi lansat la Bookfest odată cu titlul: „Drumul spre iad”, Europa 1914 – 1949, de Ian Kershaw.  În 1939, europenii aveau să înceapă un război în care uciderea civililor a ocupat scena centrală și care a culminat cu Holocaustul. „Drumul spre iad” ne spune această poveste cu înțelegere, fler și originalitate.

Dragoș Pătraru, realizatorul emisiunii Starea nației, va lansa la Editura Litera, carteaUnde nu-i cap, vai de popoare!”.  Opinii despre teme mari și mici din societatea românească, grupate în cinci capitole și condimentate cu desene de Mardale.

Ligia Pop, un nume recunoscut în domeniul alimentației raw food din România, propune cititorilor Un ghid al detoxifierii în 15 zile”, pentru o experiență transformatoare.

Imprintul Introspectiv continuă seria cărților de dezvoltare personală, spiritualitate și psihologie cu noi volume precum Adevăratul refugiu”, de Tara Brach, Inteligență emoțională 2.0”, de Travis Bradberry și Jean Greaves sau Învață să trăiești din nou”, de Patricia Ionea.

Litera Mică își așteaptă micii cititori cu o mulțime de ateliere creative, dar și cu volume care au văzut lumina tiparului special pentru a-i bucura: noile peripeții ale lui Mickey și ale prietenilor săi în colecția Disney Mickey și piloții de curse”, Frumoasa și Bestia”, cărți noi din îndrăgita serie Prima mea lectură”, noi și interesante enciclopedii National Geographic Kids, cărți de activități, dicționare și multe altele.

Cititorii vor descoperi printre titlurile expuse la stand, noi cărți în colecțiile de ficțiune, nonficțiune, călătorii, artă, istorie, dezvoltare personală, gastronomie, cărți de colorat pentru adulți.

 

Programul evenimentelor Editurii Litera la Bookfest 2017

Joi 25 mai, ora 13.00

Eveniment „Micul librar” – standul Litera Mică – o campanie isteață despre cărți și lectură Moderator: Laura Frunză. Participă în calitate de mici librari elevi de școală primară din București.

Vineri 26 mai, ora 13.30

Eveniment „Clubul micilor genii” –  în spațiul Bookfest Junior – Atelier de Știință și Experimente realizat de Andreia Petcu după cartea „100 de idei geniale care au schimbat lumea”.

Vineri, 26 mai, ora 17.00

Lansare „Învață să trăiești”, de Patricia Ionea, în prezența autoarei & sesiune de autografe

Invitați: Rozalina Lepădatu, Președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, Dr. Primar Carina Mihai, Spitalul Cantacuzino, Dr. Adriana Mihalaș, Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu și Medicină Preventivă București.

Sâmbătă, 27 mai, ora 13.00

Lansare „Unde nu-i cap, vai de popoare!”, de Dragoș Pătraru, în prezența autorului & sesiune de autografe.

Sâmbătă, 27 mai, ora 15.00

Lansare „Drumul spre iad”, Europa 1914 – 1949, de Ian Kershaw

Invitați: Bedros Horasangian, Bogdan Lefter – profesor universitar Universitatea București, Generalul Constantin Degeratu

Sâmbătă, 27 mai, ora 16.00

Lansare Premiul Man Booker 2016: „Io contra Statele Unite ale Americii”, de Paul Beatty

Invitați: Mihaela Irimia – Profesor Universitar Doctor Catedra Lb. Engleză, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Laura Câlțea- Blogul unei cititoare de cursă lungă, George Volceanov – doctor în filologie, șef catedră Universitatea Hyperion, Bedros Horasangian

Sâmbătă, 27 mai, ora 17.00

Lansare Un ghid al detoxifierii în 15 zile” de Ligia Pop, în prezența autoarei & sesiune de autografe

Invitați: Monica Davidescu, Valentina Georgescu

Duminică, 28 mai, orele 10-12

„Colorez lumea mea de poveste – ateliere de colorat inspirate de personajele Disney, standul Litera Mică.

 

Pe pagina de Facebook Editura Litera puteți urmări noutățile și evenimentele Litera @Bookfest 2017!

Aici câteva dintre copertele noutăților Litera.

Programul de vizitare Bookfest 2017:
– miercuri, 24 mai: 10:00 – 20:00;
– joi, 25 mai: 10:00 – 20:00;
– vineri, 26 mai: 10:00 – 21:00;
– sâmbătă, 27 mai: 10:00 – 21:00;
– duminică, 28 mai: 10:00 – 20:00.

Intrarea este liberă.  Vă așteptăm!

Imagini pentru editura litera bookfest 2017